Astăzi, scriu despre un loc dureros pentru mine și pentru oricine a vizitat vreodată, Memorialul Victimelor Comunismului Sighet. Am avut ocazia să înțeleg cum acest muzeu transformă durerea istoriei într-o lecție pentru generațiile viitoare. Memorialul m-a făcut să înțeleg ce înseamnă cu adevărat comunismul în România.
Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței Sighet este un loc care evocă amintiri dureroase și servește drept o rememorare a suferințelor îndurate de cei care au fost persecutați de regimul comunist. Situat în inima Maramureșului, acest memorial reprezintă o etapă esențială despre adevărata față a comunismului în România.
Construită în 1897 de administrația Austro-Ungară, această clădire a funcționat inițial ca închisoare de drept comun. În august 1948, penitenciarul a început să fie folosit pentru încarcerarea unui grup de studenți, elevi și țărani din Maramureș. În mai 1950, peste o sută de demnitari din toată țara au fost transferați la penitenciarul din Sighet, printre care foști miniștri, academicieni, economiști, militari, istorici, jurnaliști și oameni politici. Unii dintre ei au fost condamnați la pedepse severe, în timp ce alții nici măcar nu au fost judecați.
Drumul spre Memorialul Victimelor Comunismului
După ce am plecat de la Mănăstirea Bârsana cu inima plină de liniște, de frumusețe duhovnicească, ajungem într-un un loc plin de emoție și durere: Memorialul „Victimele Comunismului și Rezistenței”. Acest loc emoționant și chinuitor ne-a oferit o altă perspectivă asupra istoriei mai recente— o istorie plină de agonie și ostilitate.
Nu fusesem niciodată într-o închisoare – nici măcar una de tip muzeu ca aceasta. Totuși, ceva m-a lovit puternic când am pășit în acest loc – o durere foarte mare însoțită de dezgust pentru păpușarii politici ai PCR! Acest memorial afișează realitatea sumbră a comunismului, și anume setea de sânge și lipsa de umanitate a celor aflați la putere.
Mă înfioară doar gândul că, în zilele noastre, mai sunt oameni care cred că regimul comunist a adus beneficii. Această experiență mi-a reamintit cât de important este să cunoști și să înțelegi istoria pentru a nu repeta greșelile trecutului. Și acest articol vine ca o invitație la acest memorial al durerii; altfel, nu-i pot numi.
Ce am vizitat
Celulele de detenție: Aici sunt prezentate câteva camere mici și întunecate în care au fost cândva închiși cei care s-au opus regimului comunist. Un loc care te face să simți presiunea și suferința la care au fost supuși deținuții politici. Cea mai cunoscută celulă este cea a lui Iuliu Maniu, supranumit Părintele Democrației Românești.
Expozițiile documentare: Un alt lucru care mi-a atras atenția au fost pereții plini de fotografii cu cei uciși prin tortură. Panourile informative și obiectele expuse oferă o privire detaliată asupra vieții din închisoare, a rezistenței anticomuniste și a metodelor de tortură folosite.
Camera de reculegere: Este un spațiu dedicat memoriei victimelor, unde poți medita asupra atrocităților și poți reflecta asupra importanței libertății și drepturilor omului.
Cortegiul Sacrificaților: Este o expoziție situată în Curtea Memorială, este o procesiune sculpturală care onorează memoria celor care și-au pierdut viața în numele libertății. Cele 18 sculpturi realizate de artist surprind cu măiestrie experiențele și suferințele îndurate de cei aflați în detenție.
Pentru mine, vizita la Memorialul Victimelor Comunismului și Rezistenței Sighet a fost o experiență care nu te lasă indiferent. În zadar, părinții și bunicii noștri încearcă să apere regimul. Această închisoare devenită muzeu ne arată clar că cei care au condus sub sigla PCR nu erau altceva decât brute, gata să sacrifice vieți pentru a-și menține puterea.
Memorialul Victimelor Comunismului și Rezistenței de la Sighet nu este doar un muzeu, ci o lecție de istorie vie, un loc în care trebuie să mergi măcar odată în viață pentru a înțelege cu adevărat ce a însemnat comunismul în România. Acest loc este o reamintire puternică a sacrificiului făcut de atât de mulți pentru libertate și demnitate umană.
Dacă vreți să vedeți acest loc prin ochii mei, puteți accesa linkul clipului postat pe YouTube.
Orice upload al acestor fotografii este interzis fără citarea sursei.
Puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol, condiția este să precizați și inserați vizibil link-ul articolului.
Foarte interesant și util pentru memoria colectivă! Mulțumim!
Da asa este