Sunt un om direct, știți deja, așa că voi începe acest articol cu o întrebare simplă: Când ne-am dezumanizat atât de mult?
Violență domestică în transport public și indiferența pasagerilor
Acum câteva zile a avut loc un caz halucinant: un bărbat și-a bătut soția într-un mijloc de transport în comun. Revoltător este faptul că mulți dintre călători au asistat nepăsători, ca simpli spectatori, la incidentul nefericit. Am aflat despre această întâmplare de pe o rețea de socializare.
Ce mi s-a părut de-a dreptul grotesc au fost comentariile de pe pagina unui site de presă: femei care au pus la zid victima, găsind scuze agresorului. Nu pot să nu mă întreb: cum au ajuns aceste femei, care nici măcar nu cunosc cauza reală a agresiunii, să țină partea agresorului? Cum? Ba chiar au fost câțiva bărbați care le-au atras atenția că ceea ce fac nu este bine.
Despre majoritatea bărbaților influențați de „modele” precum Tristan Tate sau Tzanca Uraganul nici nu mai are rost să vorbim. Mulți au acuzat victima și au condamnat-o, de parcă știau deja că ea nu muncește și că îi cheltuie banii soțului.
Cazul adolescentei de 14 ani și iubitul de 27: cine este vinovatul real?
O altă știre șocantă a făcut înconjurul rețelelor sociale din România și a fost intens dezbătută de „experții” din comentarii: o adolescentă de doar 14 ani a fugit cu iubitul ei de 27 de ani.
Pentru fapta fetei, atât copila, cât și părinții ei au fost practic răstigniți, așa cum iudeii l-au răstignit pe Hristos, și nu pe Baraba, tâlharul. Sigur, poate fi vorba și despre neglijența părinților sau despre anturajul fetei. Nu știm ce se întâmplă în acea familie. Dar „experții” în a despica firul în patru știu tot: că fata a vrut bărbat în loc să învețe. Aproape că cer ca părinții s-o pedepsească cu pietre pentru îndrăzneala ei.
Totuși, de ce nimeni nu a zis nimic despre bărbatul de 27 de ani? Ea e doar o copilă, ușor de manipulat, cu mintea necoaptă. Dar el? El e un adult care știe foarte bine ce face și care cunoaște consecințele legale: o relație intimă cu o minoră poate însemna închisoare.
Când uităm ce înseamnă bun-simț și libertatea de exprimare
Din toate acestea nu pot să nu trag o concluzie: pentru unele persoane, rețelele sociale fac mai mult rău decât bine. Mulți uită ce înseamnă bun-simț și au tendința să se creadă superiori celorlalți. Și ce e și mai grav? Că printre cei care comentează acid se numără destui analfabeți.
Și mai trist este când apar persoane care vor să îi forțeze pe ceilalți să gândească sau să scrie exact ca ele. Mi s-a întâmplat și mie. Am scris un articol despre un copil cu dizabilități, iar o doamnă a insistat să scriu despre căței abandonați, nu despre „plozi”. I-am explicat că am abordat subiectul în trecut și am rugat-o să nu mai insiste. Replica ei? „Pagina ta e spațiu public și scriu ce vreau.” Restul se subînțelege…
Societatea românească și lipsa de empatie fac multe victime.
Orice upload al acestor fotografii este interzis fără citarea sursei.
Puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol, condiția este să precizați și inserați vizibil link-ul articolului.
Descoperă mai multe la Magia cuvintelor
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
