Ieri am ales să scriu despre București, fiind centru economic al țării, azi am ales să scriu despre „orașul lui Brâncuși”, un oraș pe care eu îl consider fascinant, în mare parte datorită operelor marelui sculptor, și nu numai. operelor marelui sculptor, dar nu numai.
Târgu Jiu este municipiul de reședință al județului Gorj, Oltenia, România ce și-a luat numele de la vijeliosul râu Jiu de care este străbătut de la nord la sud și care, în decursul timpului, și-a mutat albia de la Dealul Prejbei înspre apus, formând trei terase care constituie teritoriul de azi al localității. Înainte de cucerirea Daciei de către romani, localitatea era un sat aflat pe un teritoriu cu insule și păduri, situate între cursurile Jiului, Hodinăului, Voivodiciului, Putnei și Paschiei. El oferea astfel un bun adăpost locuitorilor, pe care îi apăra împotriva năvălirilor din afară.
Orașul este menționat pentru prima oară în anul 1406 sub numele de „Jiul”, într-o poruncă dată mănăstirii Tismana de către voievodul Mircea cel Bătrân. Tot în secolul al XV-lea, localitatea apare pentru prima dată în documente având calitatea de târg.
Ecaterina Teodoroiu eroina Primului Război Mondial este originară din Vădeni, azi cartier al orașului, care și-a dat viața pentru apărarea pământului strămoșesc în timpul luptelor de la Mărășești din 1917. Pentru cinstirea memoriei acesteia, precum și a celorlalți eroi gorjeni în anul 1937 a fost realizat, sub conducerea lui Constantin Brâncuși, ansamblul monumental devenit celebru pe toate meridianele globului.
Muzee
Muzeul de Artă
Muzeul de Artă din Târgu Jiu este o instituție amplasată în strada Traian (Parcul Central).
Muzeul expune o colecție de icoane, sculptură în lemn din secolele XVII – XVIII, pictură românească modernă (Mișu Pop, Corneliu Baba, Vasile Grigore) și sculptură (Rodica Popescu), din donație.
A funcționat, până în 1992, în localul Liceului Comercial, apoi i-a fost repartizată fosta reședință prezidențială, construită în 1988.
Clădiri și zone istorice
Trilogia Ansamblului Monumental din Târgu Jiu
Coloana Infinitului
Coloana Infinitului sau Coloana fără sfârșit este o sculptură a artistului român Constantin Brâncuși, parte a trilogiei Ansamblului Monumental din Târgu Jiu, compus din Coloana Infinitului, Poarta sărutului și Masa tăcerii concepute și executate de acesta. Inaugurată la 27 octombrie 1938, coloana are o înălțime de 29,35 metri și este compusă din 16 module octaedrice suprapuse, respectiv având la extremitățile inferioară și superioară câte o jumătate de modul.
Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României. Denumirea originală era Coloana recunoștinței fără sfârșit și a fost dedicată soldaților români din Primul Război Mondial căzuți în 1916 în luptele de pe malul Jiului.
Poarta sărutului
Poarta sărutului este o sculptură în piatră, realizată de Constantin Brâncuși, parte a tripticului Ansamblului Monumental din Târgu Jiu. Lucrarea a fost amplasată pe locul ei în luna octombrie 1937 și a fost sculptată în prima parte a anului 1938, fiind finalizată la 20 septembrie și inaugurată la 27 octombrie 1938.
Poarta sărutului, care se află amplasată pe aleea de la intrarea din parcul orașului, este un trilit dăltuit din piatră poroasă, extrasă din carierele aflate în împrejurimi, fiind alcătuită din două coloane groase, paralelipipedice, ce sprijină o arhitravă cu dimensiuni mai mari decât ale coloanelor, având lățimea de 6,45 m, înălțimea de 5,13 m și grosimea de 1,69 m.
Poarta sărutului arată ca un arc de triumf, simbolizând triumful vieții asupra morții.
Masa tăcerii
Masa tăcerii, reprezintă una din cele trei piese de sculptură monumentală ale Ansamblului Monumental din Târgu Jiu a sculptorului român Constantin Brâncuși. Cunoscut și sub numele de Ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, ansamblul este un omagiu adus eroilor căzuți în timpul primului război mondial. Cele trei componente sculpturale monumentale, Masa tăcerii, Poarta sărutului și Coloana infinitului, sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime totală de 1.275 m.
Masa tăcerii, lucrată în piatră de Banpotoc, reprezintă masa dinaintea confruntării în bătălia la care urmează să participe combatanții. Timpul este prezent, fiind reprezentat prin dispunerea circulară a celor 12 scaune-clepsidre, care îl măsoară. Opera a fost realizată în anul 1937.
Casa Memorială Ecaterina Teodoroiu
Casa Memorială „Ecaterina Teodoroiu” este un muzeu județean din Târgu Jiu, amplasat în B-dul Ecaterina Teodoroiu nr. 270. Într-o clădire monument de arhitectură populară, construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, sunt expuse: mobilier original de interior țărănesc de la începutul secolului al XX-lea, obiecte personale, fotografii, facsimile, cărți aparținând Ecaterinei Teodoroiu, tânără învățătoare, voluntară în Primul Război Mondial, care a pierit în luptele de la Mărășești (1917).
Clădirea este monument de arhitectură populară, construită la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Mausoleul Ecaterina Teodoroiu
Mausoleul Ecaterina Teodoroiu este un monument istoric aflat pe teritoriul Municipiului Târgu Jiu, amplasat în Piața Revoluției, pe aleea pietonală, în față clădirii Prefecturii Gorj și a Bisericii Sfinții Voievozi. Realizat în 1936, din inițiativa Ligii Femeilor din Gorj, mausoleul Ecaterinei Teodoroiu din Târgu Jiu, este opera sculptoriței Milița Pătrașcu, iar in interiorul acestui monument se afla rămășițele Ecaterinei Teodoroiu.
Construcția-sarcofag a fost realizată în 1936, la inițiative Ligii Femeilor din Gorj, de către sculptorița Milița Pătrașcu, iar în interiorul acestui monument se afla rămășițele Ecaterinei Teodoroiu. Este plasată la nivelul pavimentului, fiind ridicată cu 3 trepte de la cota de călcare și este înconjurată de un câmp perimetral floral care creează o zonă de protecție a monumentului.
Mausoleul este un sarcofag, cu o înălțime de peste 2 metri, realizat din travertin italian așezat pe un postament cu trei trepte.
Casa Gănescu
Casa Gănescu din Târgu Jiu este unul dintre cele mai importante monumente istorice şi arhitecturale din reşedinţa judeţului Gorj. Clădirea datează din secolul al XVIII-lea, aproape de Biserica Sf. Voievozi și a fost declarată monument de arhitectură veche.
Unul dintre locuitorii acestui imobil a fost Constantin Brâncuși în timp ce supraveghea instalarea propriilor sculpturi.
Biserica „Sf. Voievozi”
Biserica „Sf. Voievozi” din Târgu Jiu este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului Târgu Jiu.
Biserica „Sfinții Voievozi”, aflată în Piața Victoriei, în fața Palatului Comunal, este ctitoria negustorilor Dobre Sîrbu și Radu Cupetu ale căror portrete pot fi văzute în pronaos. Construcția s-a realizat între 1748-1764, imobilul fiind cunoscut și sub numele Biserica Negustorilor, Biserica Domnească și chiar Biserica „de la Jii”. Planul bisericii este în formă de cruce. Construcția a suferit de-a lungul timpului mai multe intervenții care nu i-au alterat forma originală. În 1843, cu ajutorul lui Pavel Kisseleff se zugrăvește și înfrumusețează catapeteasma, iar în 1855 pictura în stilul bizantin este acoperită cu pictura în stilul renașterii de către pictorul Mișu Popp.
Mănăstirea Lainici
Mănăstirea Lainici este o mănăstire ortodoxă de călugări din România situată în defileul Jiului, județul Gorj la 32 de kilometri de Târgu-Jiu și la 25 de kilometri de Petroșani, aparține de Arhiepiscopia Craiovei, Mitropolia Olteniei. Mănăstirea are hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului.
Biserica veche a mănăstirii, construită la începutul secolului al XIX-lea, apare în Lista monumentelor istorice din județul Gorj.
Denumirea de „Lainici” nu are origini clare. S-au emis diferite ipoteze etimologice, privind toponimia, dar au rămas incerte la nivel interpretativ. O interpretare etimologică a cuvântului „Lainici” îl consideră de origine grecească: în greaca veche, “lainos” înseamnă „de piatră”, în cazul nostru, „trecătoare prin munți de piatră”. Altă interpretare, mai plauzibilă, ar fi aceea că termenul ar deriva de la numele unui trib geto-dac, al “Lailor”, care este binecunoscut prin secolele al IV-lea – al V-lea împreună cu al “bessilor” în zona Sarmisegetuzei, la circa 80 km distanță de Lainici. Adevărul rămâne încă nedescoperit.
Locuri pentru relaxare
Parcul Central Constantin Brâncuși
Parcul Central „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu este una dintre principalele atracții ale reședinței județului Gorj, deoarece aici se află majoritatea operelor de artă realizate de marele sculptor.
Aici există, de asemenea, un loc de joacă pentru copii și un mic parc de distracții în grădina publică a orașului.
Grădina publică din Târgu Jiu (Parcul Central) a fost înfiinţată în anul 1856, în spaţiul unui zăvoi secular de pe malul stâng al Jiului. În anul 2004 ansamblul sculptural de la Tg-Jiu a fost înscris pe lista UNESCO.
Nu vrei să vii și în „orașul lui Brâncuși”?
Orașele României merită descoperite, trebuie doar să vrei să le descoperi frumusețea și istoria.
