Evadarea de o zi: Stațiunea Borsec

1

După ce am plecat de la Mănăstirea Petru Vodă, ne-am îndreptat către destinația noastră inițială, Stațiunea Borsec. Aici am găsit avantaje, dar și multe dezavantaje. Nu cred că există cineva care să nu fi auzit de Stațiunea Borsec, cândva renumită pentru apele sale curative, denumită Regina Apelor Minerale, de către împăratul Austriei, Franz Joseph.

După cum puteți vedea din imaginile atașate, multe clădiri sunt abandonate. Sincer, nu pot înțelege acest fenomen. De ce după 1989 Borsecul și-a cam pierdut din strălucirea de odinioară? Se pare că democrația a omorât turismul românesc.

Ce mi-a plăcut în mod special la stațiune: celebrele izvoare cunoscute sunt frumos înconjurate de foișoare din lemn și fiecare are un panou cu informații despre compoziția chimică a apei și indicațiile terapeutice.

Stațiunea Borsec este situată într-o frumoasă zonă montană (între 850 și 930 metri altitudine), în depresiunea cu același nume din nord-estul județului Harghita. Localitatea cu același nume s-a dezvoltat în mare parte datorită apelor minerale.

Plimbarea a început cu Aleea 7 Izvoare, principalul punct de plecare în plimbările sau drumețiile din zonă. Aleea este pavată cu piatră cubică. Pe drum am întâlnit primele izvoare de apă minerală, amenajate sub forma unor foișoare, care dau un aspect interesant stațiunii.

Mi-a plăcut zona de la Izvorul Principal sau Izvorul Elisabeta, izvor ce poartă numele soției împăratului Franz Joseph al Austro-Ungariei, cunoscută și ca Sisi.

Pentru cine dorește să facă trasee turistice:

  • Poiana Zanelor – un platou magnific aflat chiar deasupra stațiunii
  • Grota Urşilor – nişte canioane înguste, unde hibernau cândva urșii
  • Peştera de Gheaţă – peşteră accesibilă cu formaţiuni de gheață ( încă de la intrare simți frigul indiferent de anotimp)
  • Cariera de travertin – travertinul ia naștere la gura unor izvoare termale bicarbonatate, la Borsec sunt vreo 3
  • Mofetă – aici există un izvor străvechi
  • Peştera de la Scaunul Rotund – un drum greu accesibil, loc ideal pentru alpiniști
  • Cetatea Bufniţelor – un conglomerat de stânci abrupte, aici se gasesc cazemate din primul și al doilea război mondial
  • Pârtii de schi – 3 la număr

Dezamăgită că am găsit clădiri părăsite, clădiri cu o arhitectură interesantă, dar fericită că totuși se încearcă salvarea stațiunii. În ceea ce privește promovarea turismului românesc, cred că suntem la coada clasamentului. Trist.

Cu toate acestea, mi-a plăcut ce am văzut la Borsec și sper ca în următorii ani să revină la faima de odinioară, să redevină Regina Apelor Minerale.

Scurt istoric

Orașul Borsec se află în lanțul muntos al Carpaților Orientali la N-E Județului Harghita, într-o depresiune situată la interferența Munților Giurgeului Munții Bistriței și Călimani, la o altitudine cuprinsă între 850–950 m.

Depresiunea Borsec are o formă ovală și este cu vîrful orientat spre nord-est, fiind separată de pintenul dealului Scaunul Rotund în două subunități. Localitatea este compusă din două areale care corespund geografic celor două mici zone depresionare care se unesc: Borsecul de Sus și Borsecul de Jos.

La Borsecul de Sus se află stațiunea propriuzisă. În cadrul stațiunii sunt amplasate alei și trasee turistice, marea lor majoritate în extravilan, în special pentru vizitarea monumentelor naturii din rezervația de la Scaunul Rotund și a zonei Făget (Bükkhavas). Ele dispun de amenajările necesare pentru efectuarea curei de teren în condiții adecvate, inclusiv marcaje turistice.

Localitatea își datorează renumele resurselor de ape minerale cu bogate calități terapeutice, ape care au primit medalia Târgului Internațional de la Viena (1873) – apa de Borsec fiind numită „Regina Apelor Minerale „, medalia de argint și Diploma de Onoare la expozițiile organizate în 1876 la Berlin și respectiv, Trieste, Diploma de Onoare a Expoziției de la Paris (1878).

Sursă parțial informații: Wikipedia

Dacă doriți să faceți o vizită virtuală o puteți face accesând link-ul de mai jos.

Orice încărcare a acestor fotografii este interzisă fără citarea sursei.
Puteți prelua maximum 500 de caractere din acest articol, condiția este să specificați și să inserați vizibil linkul articolului

1 COMENTARIU