Brașov este situat în partea centrală a țării, la aproximativ 166 km (103 mi) nord de București și la 380 km (236 mi) de Marea Neagră. Este înconjurat de Carpații Meridionali și face parte din regiunea istorică a Transilvaniei.
Orașul se remarcă prin faptul că în trecut a fost capitala regională a sașilor transilvăneni din Burzenland (în română: Țara Bârsei) și un mare centru comercial pe drumurile comerciale dintre est și vest. Este și locul de naștere al imnului național al României.
Brașov este reședința și, de asemenea, cel mai mare municipiu al județului Brașov, din România, fiind și unul dintre cele mai mari orașe din țară (în scădere a populației în ultimele decenii din cauza exodului sașilor și mai ales a reducerii activității industriale).
În 2013, la Brașov, au avut loc primele olimpiade în România. Flacăra olimpică a fost aprinsă pe 2 februarie, în cadrul unei ceremonii speciale organizate la Atena, și a ajuns la București a doua zi.
Piața Sfatului
Piața Sfatului era, în Evul Mediu, locul unde se organizau târguri în Brașov atât pentru negustorii săși și maghiari, cât și pentru cei veniți din România. S-a ajuns la piață prin strada Vămii (acum Mureșeni), iar mărfurile au fost eliberate în apropierea străzii.
Din 1520, această localitate este certificată ca târg, denumit pe vremuri Markplatz, a găzduit multe târguri.
Casa Sfatului din centrul pieței era locul în care fiecare negustor trebuia să-și așeze bunurile, iar oficialii orașului se asigurau că aceste locuri erau respectate.
Printre clădirile din piață putem menționa Casa Sfatului, Biserica Adormirea Maicii Domnului, Casa Negustorilor, Casa Filstich-Plecker, Casa Mureșenilor, Muzeul Civilizației Urbane Brașov. Lângă piață se află Biserica Neagră.
Piața Sfatului este probabil cel mai cunoscut și vizitat loc din Brașov, unde sunt organizate diverse evenimente culturale și artistice, concerte în aer liber precum „Cerbul de Aur” etc.
Muzee
Biserica Neagră
Biserica Neagră (Die Schwarze Kirche în germană) este biserica parohială a comunității evanghelice luterane din Brașov, situată în centrul Brașovului. Clădirea gotică a fost parțial deteriorată în incendiul din 1689, când zidurile sale s-au întunecat și au primit numele actual. Numele popular după incendiu, „Biserica Neagră”, a fost acceptat oficial în secolul al XIX-lea.
Biserica Neagră este unul dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii gotice din România, datând din secolele XIV-XV. Cu o lungime de peste 89 de metri, este considerată a fi cea de-a doua biserică ca mărime din România, după Catedrala Mântuirii Neamului și cea mai mare clădire gotică din sud-estul Europei. Datorită dimensiunilor sale, când a fost finalizată, a primit titlul de Cea mai mare biserică dintre Viena și Constantinopol.
Orga Bisericii Negre, are 4000 de tuburi, 4 manuale cu 56 de taste fiecare și o pedală cu 27 de taste, 76 de registre și are 63 de registre sonore fiind considerate printre cele mai mari din Europa, a fost construită între 1836-1839 de constructorul de organe Buchholz la Berlin și este renumit pentru sonoritatea sa.
Conform estimărilor turistice, aproximativ 100.000 de turiști trec anual prin Biserica Neagră. Biserica este închisă vizitatorilor de sărbătorile evanghelice și în timpul slujbelor religioase pentru studenți, nunți, botezuri și alte evenimente speciale.
Prima școală românească din interiorul Biseriiia Sf. Nicolae
Muzeul primei școli românești este găzduit în clădirea vechii școli românești din curtea bisericii Sf. Nicolae.
Prima școală românească, din Șchei, a apărut înainte de 1399, când o bulă papală din 25 decembrie 1399 confirmă existența unui lăcaș de cult și de predare ortodoxă în Schei; cu o serie de profesori (familia Tempea, Deacon Coresi, Dimitrie Eustatievici) și propria tipografie.
Mai întâi a fost construită biserica, despre care scriu cronicile în 1292. Prima dată se menționează acest lucru în documentele din 1495, „Sfânta Biserică și Cercetașul au fost construite” prin grija voievodului Vlad Monahul, urmat de Neagoe Basarab , Petru Cercel, Mihai Viteazul, Aron Vodă și la 3 noiembrie, același an 1495, Papa Bratu din Șchei scrie la Sibiu, prima scrisoare în limba română.
În sălile de clasă ale vechii școli există „urme ale activității diaconului Coresi, cel mai mare cărturar și tipograf român din secolul al XVI-lea”.
Cetatea Brașov
Unul dintre cele mai importante puncte de apărare, situat în afara cetății Brașovului, a fost Cetatea de pe Drum (numită astăzi Dealul Cetății).
La începutul secolului al XV-lea, exista un singur turn de veghe în acest loc, care a fost finalizat în 1524 cu un bastion de lemn cu patru turnuri. Această construcție a fost distrusă în 1529 de armata lui Petru Rareș, iar în locul ei, un sfert de secol mai târziu, au fost construite ziduri de piatră și au fost săpate șanțuri.
Incendiul care a avut loc în 1618 a provocat pagube grave, astfel încât în 1625, cetatea a fost aproape complet reconstruită. În 1627, o fântână de 81 m a fost săpată în interior, iar apoi în 1630, cetatea a achiziționat cele patru bastioane de la colțuri.
În secolul al XVII-lea, a servit ca depozit, apoi ca baracă pentru localnici. Din acest motiv, o vreme, dealul se numea Dealul Plăieșilor.
Din secolul al XVIII-lea până în 1954 a servit drept închisoare, apoi depozitar pentru Arhivele de Stat din Brașov până în 1975.
Din 1981, după o amplă restaurare, a devenit un complex turistic medieval.
Clădiri și zone istorice
Muzeul de Artă Brașov
Muzeul de Artă Brașov a fost fondat în 1949 ca secțiune a Muzeului Regional. La început, în 1950, a funcționat la primul etaj al muzeului Casa Sfatului, fiind prima expoziție permanentă de artă plastică.
Departamentul de Artă s-a mutat din 1970 în spațiul în care își desfășoară activitatea în prezent.
Actuala clădire a muzeului a fost construită în 1902 pentru Asociația Meșterilor Germani din Brașov (Kronstadt Gewerbeverein).
Muzeul de Artă Brașov a fost înființat ca instituție independentă la 1 iunie 1990, în baza Deciziei nr. 227 din 11 iunie 1990, de către detașamentul de la Muzeul Județean al Secției de Artă Brașov.
Funcționează ca o instituție publică de cultură, având personalitate juridică proprie, subordonată Consiliului Județean Brașov, fiind un muzeu de importanță județeană.
Muzeul de Etnografie
Muzeul de Etnografie din Brașov funcționează într-o clădire anexă a Muzeului de Artă.
Accesul la acesta se face prin extrema dreaptă a clădirii.
Acest muzeu este dedicat etnologiei regionale a sud-estului Transilvaniei, ilustrând patrimoniul său valoros de peste 1000 de piese, civilizația comunităților rurale din zona Bran, zona Rupea, județul Făgăraș, județul Olt și țara Bârsei.
Din acest motiv, ca structură administrativă, Muzeul de Etnografie funcționează în trei localități: Brașov, Săcele și Rupea.
În pavilionul central al Brașovului este organizată o expoziție amplă și permanentă care include, într-un scurt tratament, o profesie comună tuturor zonelor etnografice: meșteșugul țesutului și aplicația sa funcțională atât în organizarea interiorului, cât și în costumul popular.
Prezentarea este una autentică, cu caracter documentar-pedagogic, cu accent pe reconstrucția autenticității contextului rural prin instrumente, tehnologii și produse specifice.
O altă secțiune a Muzeului de Etnografie este Muzeul Civilizației Urbane, care funcționează în Piața Sfatului, la numărul 15, vizavi de galeriile comerciale Corona.
Clădiri istorice
Casa Sfatului
Situată în centrul vechi al Brașovului, în piața cu același nume, Casa Sfatului (Muzeul de Istorie), este una dintre cele mai reprezentative și vizitate clădiri ale Brașovului. Atestat de documentul din 23 decembrie 1420, când este menționat acordul încheiat între breasla cojocarilor și Adunarea Raionului Țării Bârsei. În urma acestui acord, Adunarea Raionului Țării Bârsei primește permisiunea de a construi, deasupra boltei pentru vânzarea breslei, o cameră pentru „acordarea justiției” și pentru ședințele consiliului orașului.
Astfel, în piața centrală a vechii cetăți, primăria a fost construită în 1420, numită anterior „Rathaus” sau „Casa Sfatului”.
La începutul secolului al XVI-lea, documentele vremii menționează construcția turnului, străjuit de patru turnuri mici (semn al pedepsei cu moartea), de unde gardienii priveau orașul zi și noapte, anunțând prin sunete de trompetă (de aici denumirea de „Turnul trompetarilor”) trecerea timpului, izbucnirea incendiilor sau venirea dușmanilor. Din momentul în care cetatea-cetate devine mai puternică din punct de vedere economic, comercial și militar, Casa Sfatului primește camere noi, iar turnul va fi prevăzut cu un ceas cu cadrane pe fiecare dintre cele patru laturi.
Casa Johannes Honterus
În locația Casa Johannes Honterus se află în prezent liceul care îi poartă numele (în Curtea de la Honterus nr. 3), vizavi de Biserica Neagră. Aici a trăit umanistul ardelean Johannes Honterus ( 1498 – 1549), fiind un cunoscut autor al tratatelor de istorie, atlase geografice și manuale.
În 1533, umanistul Johannes Honterus a fondat prima tipografie la Brașov, urmată de primul gimnaziu din oraș, în 1544.
A înființat școala și biblioteca Studium Coronense, unde vor veni elevi din toată Transilvania, Ungaria, Germania și Olanda. Această școală poartă astăzi numele lui.
„Brașovul acestor vremuri se remarcă – în comparație cu alte orașe – prin cultivarea științei”, spunea marele umanist și reformator saș în 1548 într-o scrisoare către Sebastian Munster, profesor la Universitatea din Basel. Prestigiul școlii și bibliotecii înființate de Honterus în 1541 sunt de notorietate internațională.
Johannes Honterus a introdus reforma religioasă sașilor în Țara Bârsei, iar în 1547 Dieta Principatului a acceptat și religia luterană ca una dintre cele patru religii oficiale admise în Transilvania.
Locuri pentru relaxare
Strada Sforii
Strada Sforii se află în Brașov, între străzile Cerbului și Poarta Șchei. Este cea mai îngustă stradă din Cetatea Brașovului și chiar din Europa. Lățimea Străzii Sforii variază între 1,11 și 1,35 m. Strada Sforii, cu o lungime de 83 de metri, reflectă tendințele de urbanizare ale Brașovului medieval. Existența sa este atestată în documentele din secolul al XVII-lea ca o bandă de acces pentru pompieri.
Strada Sforii deține un record absolut, fiind cea mai îngustă stradă.
Grădina Zoologică
În prezent, grădina zoologică adăpostește 650 de animale, de la urși, lei, tigri, căprioare, căprioare, lupi, vulpi, iepuri, jderi, maimuțe, babuini, mistreți, șerpi, până la multe specii de păsări.
Lucrările de modernizare și reamenajare continuă la grădina zoologică, care este deja una dintre cele mai importante atracții ale orașului și județului Brașov.
Patinoarul Olimpic Brașov
Patinoarul Olimpic Brașov este cel mai mare patinoar din sud-estul Europei și a fost inaugurat în februarie 2010, construcția a durat 14 luni și a costat 10 milioane de euro, din care 10% finanțare din partea comunității locale, iar restul din partea guvernului român , prin Compania Națională de Investiții.
Patinoarul Olimpic Brașov are o capacitate de 1.600 de locuri și 400 de locuri în picioare.
În sectorul tribunei, temperatura este de 16 grade Celsius, iar la o distanță de 1-2 metri de gheață, temperatura devine 11 grade Celsius, iar gheața poate avea temperaturi variabile, în funcție de sportul practicat.
Complexul este dotat cu vestiare, sală de protocol, sală de conferințe, cabinet medical, stație antidoping, bufet, baruri și este deschis publicului în fiecare zi. Puteți închiria patine pentru a practica acest sport.
