Descoperă orașele României: Suceava

0

Am scris mai întâi scris despre orașele din Ardeal, apoi despre București. Am zis să scriu și despre orașele din zona Moldovei și am ales ca Iași sa fie primul oraș din aceasta zonă pitorească. Ei bine, acum am ales să scriu despre Suceava, un oraș cu bogată istorie. Nu o să credeți câte locuri interesante veți găsi în acest frumos oraș!

Suceava este municipiul de reședință al județului cu același nume, Bucovina, România. Se află în nordul României. Localitatea se află în sudul regiunii istorice Bucovina (cu excepția cartierului Burdujeni). Orașul este situat în Podișul Sucevei, pe cursul râului cu același nume, la 21 km distanță de vărsarea în Siret.

Datorită diversității etnice și religioase de dinaintea celui de Al Doilea Război Mondial (în oraș locuind români, germani, evrei, armeni, polonezi, ruteni și cehi cu preoți pentru fiecare rit), Rudolf Gassauer numea Suceava „o Austrie în miniatură„.

A îndeplinit rolul de capitală a Principatului Moldovei timp de aproape două secole, până în 1565. Istoria așezării se leagă de numele câtorva dintre cei mai cunoscuți voievozi ai Moldovei, precum Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Petru Rareș.

Suceava

Muzee

Muzeul Satului Bucovinean

Muzeul Satului Bucovinean este un muzeu în aer liber din municipiul Suceava, care pune în valoare patrimoniul cultural-arhitectonic de factură populară din Bucovina. Înființat în anii ’70, muzeul a cunoscut dezvoltarea și extinderea majoră începând cu anii ’90, iar în prezent dispune de un număr de peste 30 de obiective: case tradiționale din lemn, anexe gospodărești, instalații tehnice populare, ateliere meșteșugărești, construcții comunitare. El este amplasat în partea estică a orașului Suceava, pe Strada Parcului, în apropiere de Cetatea de Scaun a Sucevei, Cimitirul Pacea și Parcul Șipote-Cetate.

Muzeul în aer liber este conceput ca un sat tradițional bucovinean și ar urma să cuprindă la momentul în care se va finaliza organizarea sa un număr de 80 de monumente de arhitectură populară: biserică, școală, gospodării țărănești, ateliere meșteșugărești, instalații tehnice, crâșmă, un interior de mină și un traseu de mocăniță. Muzeul Satului Bucovinean a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004

Muzeul Național al Bucovinei

Muzeul Bucovinei (cunoscut și ca Muzeul Național al Bucovinei, în trecut Societatea Muzeul, Muzeul orășenesc Suceava, Muzeul Regional al Bucovinei, Muzeul Regional Suceava, Muzeul Județean Suceava, Complexul Muzeal Bucovina) este principala instituție muzeală din județul Suceava. Aceasta funcționează într-o clădire construită între anii 1902-1903, în stilurile neoclasic și baroc, situată pe Strada Ștefan cel Mare nr. 33, în centrul municipiului Suceava.

Clădirea Muzeului Bucovinei a fost inclusă, sub denumirea de Fosta prefectură, azi Complexul Muzeal „Bucovina”.

Clădirea care în prezent găzduiește sediul Muzeului Bucovinei și secțiile de istorie și de artă ale acestuia a fost construită la începutul secolului al XX-lea, în perioada în care primar al Sucevei era Franz Des Loges, după planurile arhitectului austriac Julius Bochner. Lucrările la noul edificiu încep în primăvara anului 1902, fiind finalizate în aprilie 1903.

Muzeul Bucovinei

Hanul Domnesc

Hanul Domnesc din Suceava este un fost han medieval ce datează din secolul al XVII-lea, reprezentând cea mai veche clădire din municipiul Suceava ce nu este lăcaș de cult și care s-a păstrat în întregime până astăzi. Edificiul se află situat pe Strada Ciprian Porumbescu nr. 5, în centrul orașului. În prezent aici funcționează Muzeul Etnografic „Hanul Domnesc”, deschis în anul 1968.

Hanul Domnesc, azi Muzeu Etnografic, a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004.

Hanul Domnesc din Suceava este cea mai veche clădire civilă din oraș ce s-a păstrat în întregime. Ea are două nivele (parter și etaj), construite în perioade diferite.

În secolele al XV-lea și al XVI-lea în această zonă se aflau ateliere meșteșugărești (în special ateliere de olari). Pe locul unei clădiri mai vechi, este construită la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea o clădire cu parter și pivnițe

Clădiri și zone istorice

Cetatea de Scaun a Sucevei

Cetatea de Scaun a Sucevei, întâlnită și sub denumirea de Cetatea Sucevei, este o cetate medievală aflată la marginea de est a orașului Suceava (în nord-estul României). Ea se află localizată pe un pinten terminal al unui platou aflat la o înălțime de 70 m față de lunca Sucevei. De aici, se poate vedea întreaga vale a Sucevei.

Este preferată folosirea termenului de Cetatea de Scaun a Sucevei și nu a celui de Cetatea Sucevei, deoarece în Suceava au existat două cetăți: Cetatea de Scaun și Cetatea de Apus (Cetatea Șcheia), ambele fiind construite de voievodul Petru I Mușat (cca.1375 – cca.1391).

Cetatea Sucevei făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului al XIV-lea, în momentul apariției pericolului otoman. Sistemul de fortificații medievale cuprindea așezări fortificate (curți domnești, mănăstiri cu ziduri înalte, precum și cetăți de importanță strategică) în scop de apărare, întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau având șanțuri adânci.

Cetatea a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de Petru I Mușat, a fost fortificată în secolul al XV-lea de Ștefan cel Mare și distrusă în secolul al XVII-lea (1675) de Dumitrașcu Cantacuzino. În prezent, Cetatea Sucevei se află în ruine.

Cetatea de Scaun a Sucevei a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015

Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare

Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava este un monument din bronz închinat voievodului moldovean Ștefan cel Mare (1457-1504), care a fost realizat de către sculptorul Iftimie Bârleanu și dezvelit în anul 1977 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în Parcul Șipote-Cetate, în apropiere de Cetatea de Scaun a Sucevei, în partea de sud-est a orașului. Statuia constituie cea mai mare lucrare de acest gen din țară, având o înălțime totală de 23 de metri (inclusiv soclul) și putând fi văzută din orice punct central al orașului.

Monumentul lui Ștefan cel Mare din Suceava a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004.

Biserica Mirăuți

Biserica „Sfântul Gheorghe” din Suceava, cunoscută și sub denumirea de Biserica Mirăuți, este o biserică ortodoxă construită în secolul al XIV-lea și apoi reconstruită în secolul al XVII-lea în municipiul Suceava. Ea se află situată pe Strada Mirăuți nr. 17, în apropiere de Curtea Domnească. Are hramul Sfântul Gheorghe, sărbătorit în fiecare an în ziua de 23 aprilie.

Între anii 1402–1522, Biserica Mirăuți a îndeplinit rolul de catedrală mitropolitană a Moldovei.

Biserica Sfântul Gheorghe-Mirăuți din Suceava a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015. Ea este considerată a fi cea mai veche biserică din orașul Suceava. Biserica Mirăuți este considerată de unii cercetători ca fiind una dintre cele mai vechi biserici din Moldova. Arhitectul austriac Karl A. Romstorfer și profesorul Isidor Onciul consemnează o tradiție locală potrivit căreia Biserica Mirăuți a fost fondată de Dragoș Vodă.

Biserica Mirăuți

Clădirea Direcției Silvice

Instituția ce se ocupă cu administrarea pădurilor din județul Suceava funcționează într-o clădire cu valoare istorică, construită în prima jumătate a secolului al XX-lea și situată pe Bulevardul 1 Mai din municipiul Suceava, în cartierul Areni. Clădirea face parte dintr-un complex care include încă o construcție (de dimensiuni mai reduse), o fântână arteziană și o parcare. Curtea este populată cu arbori și arbuști din clasa coniferelor.

Clădirea principală este dispusă la bulevard și a fost construită într-un stil rustic, care reflectă domeniul de activitate al instituției găzduite. Edificiul este format din două corpuri dispuse perpendicular, planul construcției având formă de cruce cu laturile inegale. Pe laturile lungi construcția are un singur nivel, iar pe laturile scurte, parter și etaj.

Alte locuri de vizitat și relaxare

Catedrala Nașterea Domnului

Catedrala „Nașterea Domnului” din Suceava, cunoscută și sub denumirile Catedrala Ortodoxă din Suceava sau Catedrala Arhiepiscopală din Suceava, este un lăcaș de cult ortodox construit în perioada 1991-2015 în municipiul Suceava. Edificiul religios este situat pe Bulevardul George Enescu nr. 2A, în apropiere de intersecția acestuia cu Strada Mărășești, în cartierul Mărășești-Zamca, și are hramurile Nașterea Domnului, sărbătorit la data de 25 decembrie, și Intrarea Maicii Domnului în Biserică, sărbătorit la 21 noiembrie.

Catedrala din Suceava reprezintă o construcție impunătoare, cu o înălțime de peste 80 de metri, fiind al treilea cel mai înalt edificiu religios din România, după Catedrala Mitropolitană din Timișoara (90 de metri) și Catedrala Mântuirii Neamului Românesc (130 de metri) din București.

Edificiul este construit din cărămidă în stil neobizantin cu elemente de arhitectură bisericească moldovenească. Biserica are plan triconc (formă de cruce), cu două abside laterale de formă semicirculară și cu absida altarului, de asemenea semicirculară, decroșată față de restul corpului construcției. Fiecare absidă are câte patru ferestre dispuse vertical. Dimensiunile construcției sunt impunătoare: aproximativ 70 de metri lungime, 20 de metri lățime și 80 de metri înălțime.

Parcul Șipote-Cetate

Parcul Șipote-Cetate (cunoscut și sub numele Parcul Șipote sau Parcul Cetății) este un parc dendrologic amenajat în partea de sud-est a municipiului Suceava, în imediata vecinătate a Cetății de Scaun. El se află pe valea pâraielor Șipot și Cetății (pârâul Târgului sau Cacaina). Principalul monument din parc este Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare, operă a sculptorului Iftimie Bârleanu, dezvelită în anul 1977.

Parcul Șipote-Cetate se întinde pe o suprafață de 7 hectare. El a fost amenajat între anii 1975-1977, când s-au trasat alei, peluze și rondouri de flori, s-au amenajat locuri pentru joaca copiilor, s-au construit terenuri sportive și o cabană-restaurant, s-au amplasat elemente decorative.

Parcul Șipote-Cetate

Alte obiective importante

Statuia „Timp”

Statuia "Timp"
Orice încărcare a acestor fotografii este interzisă fără citarea sursei. Puteți prelua maximum 500 de caractere din acest articol, condiția este să specificați și să inserați vizibil linkul articolului.

Lasă un răspuns