Am reluat pelerinajul la mănăstirile din Bucovina, să merg pe traseul ctitoriilor lui Ștefan cel Mare. Anul trecut am vizitat doar Mănăstirea Voroneț, dintre mănăstirile întemeiate de voievod pe tărâmul bucovinean. Mi-am propus să vizitez și restul mănăstirilor. Prima „țintă” a fost Mănăstirea Putna, unde se află mormântul domnitorului moldovean.
Mănăstirea Putna se află aproape de granița de Nord a României. Am traversat orașul Rădăuți și am mers spre Vicovul de Jos pe DN 2H până ce am ajuns în localitatea Putna. Un mare aliat ne-a fost GPS-ul care ne-a dus la destinație. Aici am găsit parcare generoasă și asfaltată. Ne-am dezmorțit picioarele după atâtea ore de stat în mașină și ne-am îndreptat către curtea mănăstirii.
Intrarea în curtea mănăstirii, se face trecând poarta unui turn, pe care se află stema Moldovei cu capul de Bour. Pentru mine este o onoare să mă aflu în curtea primei și celei mai importante ctitorii a domnului Moldovei, Ștefan cel Mare.
Undeva în stânga turnului de intrare se află ruinele chiliilor din perioada ctitoriei. În dreapta turnului se află statuia lui Mihai Eminescu străjuită de cele 3 clopote (Buga, Userul si Blagovistnicul). Mănăstirea Putna este foarte bine bine conservată, acest aspect mi-a plăcut foarte mult.
Tot pășind, în curtea mănăstirii găsim fântâna lui Iacov Putneanul, veche de cel puțin 250 ani. În timp ce fotografiam mi-a atras atenția turnul tezaur, un puternic pilon de apărare a incintei fortificate, de pe timpul lui Ștefan cel Mare. M-a impresionat multitudinea de flori frumos parfumate.
Biserica este o bijuterie arhitecturală de mari dimensiuni, cu uși de fier ornamentate. Prima oprire a fost în fața mormântului lui Ștefan cel Mare. Mormântul este acoperit cu o placă din marmură albă, de Carrara. Aici mai putem vedea mormântul doamnei Voichiţa, ultima soţie a voievodului, mormântul lui Bogdan al III-lea fiul voievodului, al doamnei Maria de Mangop, o altă soţie a domnitorului. Biserica originala a trecut prin multe transformări de-a lungul vremii, prin incendii, năvăliri și ocupații străine, dar și prin cutremure.
Biserica mănăstirii Putna are hramul ”Adormirea Maicii Domnului”. Intrarea în biserică se face prin doua uși laterale. Turla bisericii, de formă octogonală la bază și hexagonală în partea superioară, se afla deasupra naosului. Altarul are o catapeteasmă din lemn sculptat. Pictura bisericii este foarte veche, care în ciuda vitregiilor își păstrează încă frumusețea și coloritul său viu.
În fața bisericii se află muzeul mănăstirii, un loc bine organizat, cu cu broderii, manuscrise, obiecte de cult, icoane etc, Aici nu am făcut fotografii. De regulă în muzee nu se fac fotografii, însă m-a împiedicat și numărul foarte mare de turiști, care a făcut imposibil fotografierea.
La finalul vizitei am fotografiat bustul lui Mihai Eminescu, sau Turnul Eminescu cum este numit, lucrare a sculptorului Oscar Han, așezat aici de membrii Cercului Studențesc Arboroasa din Cernăuți în anul 1926. Pe soclul bustului sunt inscripționate câteva dintre cele mai cunoscute versuri ale poetului, din care reiese dragostea nemărginită a acestuia pentru plaiurile românești: ”Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie,/ La trecutu-ți mare, mare viitor!”.
Scurt istoric
Mănăstirea Putna este un lăcaș monahal ortodox, unul din cele mai importante centre culturale, religioase și artistice românești. A fost supranumită „Ierusalimul Neamului Românesc” de către Mihai Eminescu, în 1871. Mănăstirea Putna este inclusă în Lista monumentelor istorice din România
Biserica originală a suferit mari modificări în perioada 1653-1662. S-au păstrat liniile arhitectonice inițiale specifice stilului moldovenesc, fiind alcătuită din cinci încăperi: pridvor, pronaos, gropniță, naos și altar. Se regăsesc astfel reunite elemente de arhitectură bizantine, gotice și renascentiste. Accesul în biserică se face prin cele două uși laterale ale pridvorului, încadrate cu portaluri de piatră. Ușa masivă prin care se trece din pridvor în pronaos are la partea superioară o pisanie care amintește de lucrările de reconstrucție ce au avut loc în timpul domniilor lui Gheorghe Ștefan și Eustratie Dabija. Din camera mormintelor (gropnița) trecerea către naos se face printre două coloane masive ce au înlocuit în secolul al XVII-lea peretele desparțitor specific liniei arhitectonice ștefaniene. La exterior biserica este încinsă cu un brâu răsucit în torsadă simbolizând Preasfânta Treime, motiv ce se regăsește și în ornamentația interioară.
Această vizită a fost una cu încărcătură emoțională, mai mult decât pe urmele credinței, a fost pe urmele istoriei, mai precis pe urmele lui Ștefan cel Mare!
Dacă doriți să faceți o vizită virtuală o puteți face accesând videoclipul de mai jos
[…] ce am plecat de la Mănăstirea Putna, următoarea noastră direcție a fost către Mănăstirea Sucevița ctitoria familiilor […]