Descoperă orașele României: Iași

2

De-a lungul timpului am vizitat orașul Iași de multe ori, dar nu m-am gândit niciodată să scriu despre ceea ce am văzut în „dulcele târg al Ieșilor”. Dacă tot am trecut și la obiective turistice dintr-un oraș, așa cum s-a întâmplat cu Focșani și Deva, m-am gândit că trebui să scriu și despre ce putem vedea în Iași, într-o singură zi.

Despre orașul Iași, reședința de județ cu același nume știm cu toții ca a fost capitala Moldovei între 1564-1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 și 1862 și capitala Regatului României între 1916 și 1918 (în timpul Primului Război Mondial, când Bucureștiul era sub ocupația Germaniei).

Când am decis să scriu despre acest oraș, am aflat ceva relativ nou pentru mine. Fiind fostă capitală europeană, Iașul are adaptări ale numelui în diferite limbi: în franceză Jassy sau Iassy, în germană Jassy, în maghiară Jászvásár, în italiană Iasi sau Jassi, în belarusă Горад Ясы, în bulgară Яш, în sârbă Stara Ias, în greacă Jási, în turcă Yaş, în poloneză Narodowie Jassy, în ucraineană Ясси, în croată Jaši, în rusă Яссы, în lituaniană Jasai.

Iași

Muzee

Bojdeuca lui Ion Creangă

Bojdeuca lui Ion Creangă este o casă din cartierul Țicău, Iași, unde marele povestitor Ion Creangă a locuit între 1872 și 1889. Pragul acestei case a fost trecut și de Mihai Eminescu, bunul prieten al lui Creangă. Casa, cu două camere amenajate de fiecare parte a unei hale de intrare, a devenit muzeu memorial în 15 aprilie 1918, restaurări având loc în 1942 și 1985. Casa este înscrisă pe Lista monumentelor istorice.

Bojdeuca lui Ion Creangă este prima casă memorială din România. Primul muzeograf care l-a prezentat pe Bojdeuca celor care au venit să o viziteze avea dreptul să locuiască în bucătăria mică din stânga intrării, împreună cu soția, cei trei copii și bunica.

Clădirea găzduiește expoziția documentară despre viața și opera lui Creangă, biblioteca, precum și amfiteatrul în aer liber au fost construite între 1984-1989 și inaugurate la 11 iunie 1989, cu ocazia centenarului morții marelui povestitor.

Clădiri și zone istorice

Palatul Culturii

Palatul Culturii din Iași este o clădire emblematică, construită între 1906 și 1925, în perimetrul fostei curți regale medievale moldovenești, pe locul fostului palat regal. Clădirea este înscrisă pe Lista monumentelor istorice.

Astăzi, Palatul Culturii este sediul Complexului Muzeal Național „Moldova”, care include Muzeul de Istorie a Moldovei (1916), Muzeul Etnografic al Moldovei (1943), Muzeul de Artă (1860), Muzeul de Știință și Tehnologie „Ștefan Procopiu „(1955), precum și Centrul de conservare-restaurare a patrimoniului cultural (1975). Până la începutul lucrărilor de renovare, în aripa de nord-est a palatului se afla sediul Bibliotecii Județene „Gheorghe Asachi” (1920).

Clădirea a servit inițial drept Palatul Administrativ și al Justiției. În 1955, destinația clădirii a fost schimbată în una culturală, devenind gazda unor instituții culturale din Iași.

Palatul Culturii – palatul muzeelor, recunoscut ca o efigie a orașului Iași, a fost construit în stil neogotic și a fost una dintre ultimele expresii ale romantismului în arhitectura oficială.

Catedrala Mitropolitană

Catedrala Mitropolitană din Iași, dedicată Sfintei Parascheva, Întâmpinarea Domnului și Sfântului Mucenic Gheorghe, este biserica catedrala a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, una dintre cele șase catedrale mitropolitane ortodoxe din România. A fost inclus în Lista monumentelor istorice.

Ideea construirii unei biserici monumentale la Iași aparține domnitorului Mihail Sturdza (finanțator principal) și mitropolitului Veniamin Costache. Actul regal din 8 august 1826, emis de Ioniță Sandu Sturdza, domnul Moldovei între anii 1822-1828, privind lucrările de proiectare și construcție a noii biserici, este considerat certificatul de naștere al Catedralei Mitropolitane.

Catedrala Iași este o clădire monumentală, în formă dreptunghiulară, marcată la colțuri de patru turnuri desprinse. Stilul arhitectural este inspirat de formele târzii ale Renașterii italiene. Elementele decorative, atât în ​​interior, cât și în exterior, sunt dominate de baroc. Inițial, clădirea era prevăzută cu cinci turle. Bolta centrală însă s-a prăbușit în anul 1845, dintr-o cauză a construcției.

În incinta Complexului mitropolitan se află şi bustul – în bronz – al lui Gavril Muzicescu, primul care a tradus întreaga cântare bisericească de pe note muzicale bisericeşti, pe note muzicale occidentale (laice).

Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”

Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași este cea mai veche bibliotecă universitară și una dintre cele mai importante biblioteci din România.

Încorporând fonduri care au făcut parte din fostele biblioteci ale Academiilor domnești (cea mai veche, Academia Vasiliană, de la 1640, ființând la Mănăstirea Trei Ierarhi), actuala Bibliotecă Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași se bucură de continuitate și stabilitate începând cu anul 1835, ca Bibliotecă a Academiei Mihăilene, schimbându-și în timp doar denumirea: Biblioteca Universității din Iași, Biblioteca „Ulpia”, Biblioteca Centrală. A funcționat, între 1835-1860, în clădirea Academiei Mihăilene, în Universitatea veche (actuala Universitate de Medicină și Farmacie), până în 1897, apoi în Universitatea nouă (actualmente Biblioteca și corpul A al Universității Tehnice „Gh. Asachi”), pentru ca după al doilea război mondial să se mute în clădirea Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I”, a cărei bibliotecă o înglobează.

În prezent, Biblioteca Centrală Universitară, una din cele patru biblioteci centrale din România, deține una din cele mai impresionante colecții de cărți vechi.

Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”

Teatrul Național „Vasile Alecsandri”

Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași este o instituție culturală publică, subordonată Ministerului Culturii și Cultelor, fiind cel mai vechi Teatru Național din România. Clădirea Teatrului Național din Iași este înscrisă pe Lista monumentelor istorice.

Înființat în 1840, sub conducerea lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu, conducerea trupei românești fiind asigurată de Costache Caragiali, Teatrul Național a funcționat din 22 decembrie 1846 în noua sală a Marelui Teatru din Copou.

În 1956, cu ocazia aniversării a 140 de ani de la primul spectacol în limba română, teatrul ieșean a primit numele marelui poet, dramaturg și om de cultură Vasile Alecsandri (1821 – 1890).

Clădirea Teatrului Național este o veritabilă bijuterie arhitectonică adăpostind adevărate monumente de artă: Cortina pictată în 1896 de meșterul vienez M. Lenz și terminată de unul din discipoli, prezintă în centru o alegorie a vieții, cu cele trei vârste, iar în dreapta, alegoria Unirii Principatelor Române (Moldova, Transilvania și Țara Românească); Cortina de fier, pictată de Al. Goltz, cu motive ornamentale dispuse simetric, separă etanș scena de restul sălii; Plafonul pictat de Al. Goltz, în culori pastelate, reprezintă alegorii paradisiace, fiind ilustrat cu nimfe și îngeri și încadrat în stucatura rococo; Candelabrul din cristal de Veneția cu 109 becuri.

În prezent, această clădire găzduiește și Opera Națională Română din Iași.

Palatul Roznovanu

Palatul Roset-Roznovanu este un monument arhitectural construit în secolele VII – X din secolul al XVIII-lea, la Iași.

Clădirea găzduiește actualul sediu al Primăriei Iași. Impresionant prin somptuozitate și prin fastul interioarelor sale, a fost construit în secolele VII – X. Secolul al XVIII-lea și restaurat între 1830 și 1833 de cunoscutul arhitect Gustav Freywald, care a proiectat și Catedrala Mitropolitană din Iași.

Per total, ca arhitectură, dar și prin frescele și statuile interioare care au împodobit exteriorul în 1830, palatul aparține stilului neoclasic, cu elemente ornamentale electico-baroce. Până în 1891, când a fost vândută statului, clădirea a fost reședința familiei Rosetti-Roznovanu, cea mai puternică și influentă familie din arena politică moldovenească a orașului. Fiind una dintre cele mai importante case din Iași la acea vreme, a găzduit numeroase personalități și a asistat la evenimente istorice semnificative.

În încăperea în care se află acum Cabinetul Primarului, își avea biroul M.S. Regele Ferdinand I.

Palatul Roznovanu

Locuri pentru relaxare

Grădina Botanică

Grădina Botanică „Anastasie Fătu” din Iași este cea mai veche grădină botanică din România.

Prima grădină botanică, fondată în 1856 de Anastasie Fătu la Râpa Galbenă, a existat până la moartea creatorului său, în 1886, când terenul a fost vândut de succesorii săi. O stradă situată aici perpetuează amintirea lui Anastasie Fătu.

În 1873, Societatea Medicilor și Naturaliștilor din Iași a înființat o a doua grădină botanică, lângă cea veche. Dimitrie Brândză este însărcinată cu organizarea acestuia, iar majoritatea plantelor au fost donate de Anastasie Fătu. Unele dintre plantele cultivate atunci există și astăzi, în curtea Muzeului de Istorie Naturală.

În 1870, Universitatea „Al.I. Cuza ”decide să construiască ea însăși o grădină botanică, în spațiul actual al Institutului de Medicină și Farmacie, care a fost extins în 1876. Dar, pentru că nici acum nu îndeplinea standardele educaționale, este planificat să se creeze una în spatele Palatului din Cultura, care însă nu este finalizată din cauza lipsei de fonduri și mai târziu din cauza primului război mondial.

Cam atât s-a putut vedea la Iași într-o singură zi. Nu-i așa ca este un oraș incredibil?

Să știți că acest oraș merită cu adevărat vizitat.

Orice încărcare a acestor fotografii este interzisă fără citarea sursei. Puteți prelua maximum 500 de caractere din acest articol, condiția este să specificați și să inserați vizibil linkul articolului.

2 COMENTARII

Lasă un răspuns