Mi-au plăcut întotdeauna întâlnirile de afaceri văzute prin filmele bune. La finele unor negocieri strașnice se bătea palma savurând o băutură tare. Oare ce-or fi având în pahare?
Mi-am procurat un stoc de băuturi fine în casă pentru situații similare, însă nu am crezut că voi fi martora uneia atât de curând. O scenă de film s-a petrecut chiar în living-ul locuinței noastre, la sfârșitul căreia am fost nevoiți să sacrificăm o sticlă de vinars.
Succesiunea bunicului s-a dezbătut amiabil la noi acasă, între rude, înainte de a merge la notariat. Un moment trist care ne-a reunit ca să plângem în familie s-a estompat în cele câteva luni scurse până la comemorare și dezbaterea succesiunii.
Ne-am reunit la fel de mulți și la această discuție amiabilă ca să menținem relațiile strânse și să participăm la predarea ștafetei între generații. O cafea, un suc, o apă minerală, o ciocolată caldă, vinarsul cu cuburi de gheață, presărate printre platourile și farfurioarele cu câteva feluri de prăjituri de casă făcute cu drag de mama.
Răgaz pentru rafinament: lecția Miorița despre simplitate și timp
M-am așezat istovită pe un scaun, eram cu gândul la bunicul. Relația mea cu el a fost una specială. În copilărie, mi se părea sever. Nu vorbea mult, dar avea mereu ceva de spus. Anii au trecut, eu am crescut, el a îmbătrânit. Și din acea relație simplă, tăcută, s-a născut o legătură profundă, bazată pe încredere, respect și răgaz. Ca la vinarsul Miorița – o expresie elegantă a timpului, a echilibrului.
De la bunicul am învățat că rafinamentul nu e neapărat luxul ostentativ. E mai degrabă acea emoție caldă care vine din autenticitate. Rafinamentul de care vorbea bunicul făcea referire la bunica, care avea mâinile muncite, dar pline de blândețe.
Datorită lui am descoperit Miorița X.O. Era o după-amiază de toamnă în care stăteam cu bunicul la umbra nucului din grădină. Nu spunea multe, dar avea în ochi o înțelepciune pe care n-o înțelegeam atunci. Ținea în mână un pahar cu ceva de culoarea chihlimbarului. „Nu e pentru grabă”, mi-a spus. „E pentru tihnă.” Atunci nu pricepeam ce vrea să zică, acum înțeleg. Era vinarsul lui preferat, cu note de curmale și roșcove care se împletesc armonios cu ciocolată neagră și nuci coapte.
Vinars Miorița – o îmbinare de tradiție și măiestrie
Ani mai târziu, am descoperit că Miorița nu e o băutură oarecare. Este o invitație la a prețui lucrurile care au înflorit în liniște. Cele care nu se impun, dar se așază frumos în viața ta. Așa cum și oamenii cei mai valoroși nu sunt cei mai zgomotoși, ci cei care cresc în tine odată cu trecerea anilor.
Vinarsurile Miorița de la Beciul Domnesc s-au născut “pe-un picior de plai”, în pitorescul peisaj al Subcarpaților de Curbură. Fiecare sticlă își dobândește profunzimea în tihna timpului. Păstrează nu doar aroma echilibrată și complexitatea obținută prin maturare îndelungată, ci și o moștenire vie — o îmbinare de tradiție, măiestrie și suflet românesc.
Când deschizi o sticlă de Miorița, fie că alegi farmecul V.S.-ului, armonia V.S.O.P.-ului sau profunzimea X.O.-ului – e ca și cum ai deschide o poveste. O poveste despre răbdare, rafinament și echilibru. Despre cum simplitatea, dusă la rang de artă, devine memorabilă.
Aveam un pahar de vinars în mână și priveam în tăcere spre lichidul din el. Gândurile mă purtaseră departe, în grădina copilăriei, când o atingere ușoară pe umăr m-a adus înapoi. Era verișoara mea. M-a adus din nou în prezent. Un moment trist ne reunea după luni în care durerea se estompase și locul ei fusese luat de amintiri, de întrebări, de succesiuni.
Deasupra mesei îmbelșugate se schimbau binețe, povești din trecut și prezent, dorințe pentru viitor. Părinți, unchi, mătuși și verișori discutam toți deodată și fiecare despre ce îl preocupa, în așteptarea subiectului care ne reunise. Evitam cu toții abordarea temei succesiunii, de parcă încă ne mai doream această legătură cu bunicul nostru.
Poate că adevăratul rafinament nu se moștenește prin obiecte, ci prin felul în care învățăm să prețuim timpul, simplitatea și oamenii care au știut să trăiască frumos. Pentru mine, Miorița înseamnă exact asta: un echilibru între ce a fost și ce rămâne. Un omagiu tăcut adus celor care ne-au învățat să fim prezenți, răbdători și sinceri. Pentru că unele lucruri nu se grăbesc și devin parte din tine. Miorița. Simplu e perfect.
Sursă foto: Beciul Domnesc, Arhiva personală și ChatGPT după o fotografie cu bunicul
Editările s-au făcut în Canva
Articol scris pentru Spring SuperBlog 2025
Descoperă mai multe la Magia cuvintelor
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
