Evadarea de o zi: Cetatea Rupea

1

Nu știu alții cum sunt, dar eu după ce am cucerit mănăstirile moldovenești, am decis să cuceresc cetățile transilvănene, prima bifată pe listă a fost Cetatea Rupea, situată la marginea orașului Rupea, județul Brașov, pe strada Cetății, în vârful unui deal. Se vede de la distanță, pe drumul național DN13 sau E60 – Brașov – Sighișoara.

Cetatea Rupea își are originea în Evul Mediu și se ridică pe mai multe niveluri și este organizată în Cetatea de Sus, Cetatea de Mijloc și Cetatea de Jos. Fiecare cetate a cetății are propriile ziduri. Cea de Sus este cea mai veche, cea de Mijloc datează din secolul al XVII-lea și cea de Jos din secolul al XVIII-lea.

Tariful este de 15 lei pentru adulți și 10 lei pentru copii, eu fiind persoană cu dizabilități nu am plătit. Parcarea este gratuită și nu se plătește, de fapt sunt amenajate două parcări generoase. De remarcat faptul că erau foarte mulți turiști.

Am intrat pe sub Turnul Porții, apoi ne-am oprit la ceea ce a fost fântâna, pe timpuri era singura sursă de apă si a fost săpată în 1613. Traseul a continuat cu Drumul de Straja, Turnul Slujitorilor și Poarta spre Cetatea de Mijloc. Ajunși la Cetatea de Mijloc am făcut fotografii la Turnul Ungrei, Turnul Cercetașilor, Capela, Rondela, Zidurile Cetății de Mijloc și de Sus, Turnul Pulberăriei, Camera Scaunului, Căsuța C, Căsuța D,Turnul Capos, Turnul Pentagonal, Turnul Scribilor.

Când am urcat la Cetatea de Sus am admirat zidurile cetății, Căsuța din vârf și superbul peisaj asupra orașul Rupea. Priveliștea de acolo, de sus, din cetate, asupra zonei înconjurătoare este de vis. Coborând în Cetatea de Mijloc am încercat să-rememorez tot ce am văzut atunci când am urcat, nu am vrut să uit nimic. Când am coborât la Cetatea de Jos am admirat și fotografiat: magazia militară, Turnul Slăninii, căsuța Paznicului. Acolo totul părea un vis. Am plecat de la cetate nu înainte de a-mi lua câteva suveniruri, voiam să iau cu mine o mică parte din cetate. De acolo am plecat spre următoarea noastră țintă, Cetatea Sighișoara.

Scurt istoric

Cetatea Rupea (sau Cetatea Cohalmului) este unul dintre cele mai vechi vestigii arheologice de pe teritoriul României, primele semne de așezări omenești datând din paleolitic și neoliticul timpuriu (5.500-3.500 î.H.). Prima atestare documentară datează din anul 1324 când sașii răsculați împotriva regelui Carol Robert, al Ungariei s-au refugiat în interiorul cetății, Castrum Kuholm. Numele de Kuholom face referire la roca pe care a fost ridicata: bazaltul. Documente din secolul al XV-lea menționează cetatea ca fiind un important centru comercial și meșteșugăresc, cu 12 bresle. Cetatea a servit de-a lungul timpului ca fortificație dar și refugiu pentru populația ce locuia dealurile și valea din împrejurimi, așezarea ei fiind strategică: la îmbinarea drumurilor ce făceau legătura între Transilvania, Moldova și Țara Românească prin pasurile sud-estice.

Cetatea Rupea, ridicată pe Dealul Cohalmului, dominând de sus orașul, a fost construită și extinsă în secolele al XIV-lea– al XVII-lea, ca cetate și refugiu pentru satele din împrejurimi. Curtinele formează 4 incinte, fiind întărite din loc în loc cu turnuri poligonale, circulația fiind controlată de mai multe porți interioare care compartimentează ansamblul fortificat. Incinta centrală este prevăzută cu un reduit și cu o capelă.

Cetatea Rupea este situată la 50 km de Brașov, construită pe un masiv de bazalt, în zona rezervației geologice Dealul Cohalm – „Bazaltele de la Rupea”. Este o cetate țărănească cu patru zone întărite cu turnuri poligonale. Cetatea este modificată în timp, prin adăugarea a două curți interioare și trei turnuri de apărare. Fortăreața este construită pe trei incinte:

  • cetatea de sus care este cea mai veche construcție. Cetatea de sus a fost ridicată pe ruinele davei dacice (se presupune că ar fi ruinele cetății dacice Ramidava).
  • cetatea de mijloc, construcție din secolul al XV-lea, lărgită la începutul secolului al XVII-lea. Aici au fost ridicate Capela și Turnul Cercetașilor
  • cetatea de jos, construită în secolul al XVIII-lea.

Sursa parțial informații: wikipedia

Orice upload al acestor fotografii este interzis fără citarea sursei.
Puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol, condiția este să precizați și inserați vizibil link-ul articolului

1 COMENTARIU

Lasă un răspuns