După ce am vizitat Schitul Sfânta Treime – Tanacu am mers pe drumul DN24 – Vaslui – Iași, prin Muntenii de Sus, Văleni, Solești, lăsând pe dreapta comuna Miclești. Lângă o poartă arcuită deasupra căreia tricolorul românesc se află la baza dealului, marcând intrarea spre Movila lui Burcel. Aici, în 1993, lângă Movila lui Burcel, a fost sfințită o capelă a Mănăstirii „Ștefan cel Mare și Sfânt”, iar bazele unei așezări noi monahale au fost așezate chiar pe vârful dealului intre anii 1996-1997 a fost sfințită o noua mănăstire cunoscuta sub denumirea de Mănăstirea „Sfinții Împărați Constantin și Elena” sau Mănăstirea Movila lui Burcel
Am coborât din mașină după care am căutat să admir peisajul locului și am scos telefonul să filmez, voiam să iau cu mine acel loc. Legenda acestui lui Burcel, locul unde a luat naștere și mănăstirea este istorisită de cronicarul moldovean Ion Neculce în „O samă de cuvinte” și transpusă mai apoi în versuri de Vasile Alecsandri.
Chiar în fata bisericii mănăstirii este bustul lui Ștefan cel Mare înălțat pe un soclu de piatră. Apoi vedem un monument falnic alcătuit din trei cruci. Din informațiile citite, am aflat că simbolismul acestui monument este multiplu: cele trei cruci de pe Golgota, Sfânta Treime, cele trei provincii românești (Moldova, Transilvania și Țara Românească). Cel de-al doilea monument de pe movilă, realizat în anul 1994 de sculptorii vasluieni Gheorghe Alupoaie și Cristian Pântea reprezinta o femeie din bronz, care este simbolul Daciei Traiane. Femeia este înfățișată cu ambele mâini ridicate deasupra capului rupând diabolicul act Ribbentrop-Molotov (1939) prin care s-a hotărât anexarea Basarabiei la URSS.Al treilea monument reprezintă harta României mari, ea însăși un monument, înfățișează țara în hotarele ei „de la Nistru pân’la Tisa și din Hotin pân’la mare”. Moldova de dincolo de Prut – Basarabia – este reprezentată în hașuri și are punctate cetățile lui Ștefan cel Mare de pe malul Nistrului: Hotin, Soroca, Orhei, Tighina, Cetatea Albă și Chilia. În centrul hărții de bronz este înfățișat mareșalul Ion Antonescu ordonând trecerea Prutului în 1941 și soldații îmbarcați care se pregătesc să execute ordinul.
Scurt istoric despre mănăstire
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel este o mănăstire ortodoxă din România situată în vârful legendarei movile a lui Burcel pe DN 24 Iași-Vaslui, pe teritoriul comunei Miclești. Ea a fost înființată în anul 1996 prin strădania arhimandritului Ștefan Gușă.
Movila lui Burcel este o formațiune naturală pitorească, cunoscută pentru legenda despre un țăran înzestrat cu pământ de către domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt (1457-1504). Legenda spune că prin anul 1498 domnitorul însoțit de alaiul său s-a întâlnit cu un țăran fără o mână (șoimanul Burcel care luptase alături de domnitor la Războieni) care ara de zor o movilă de pământ, în zi de duminică. Țăranul a fost întrebat de domnitor de ce muncește în zi de duminică, la care el a răspuns că nu are pământ și că, pentru a-și hrăni familia, trebuie să muncească din greu la fratele său care îi împrumută un plug și un bou doar duminica pentru a-și ara micul său ogor. Conform legendei, domnitorul Ștefan cel Mare i-a dat lui Burcel șase pungi cu galbeni pentru ca să-și cumpere boi și plug.
Printr-un uric emis la Curtea Domnească din Vaslui, domnitorul împroprietărește pe șoiman cu pământul care se afla în jurul dealului, acesta căpătând numele de Movila lui Purcel. Vasile Alecsandri este cel care schimbă numele în Burcel, în documentul emis de Ștefan cel Mare ca și în toate scrierile de până la Alecsandri, șoimanul este pomenit cu numele de Purcel.
În toamna anului 2005, în urma unui scurtcircuit, biserica Mănăstirii „Movila lui Burcel” a ars. În locul bisericii mistuite de incendiu, au fost construite alte două biserici, una de lemn pentru călugări și alta de piatră, pentru cetățenii care vin să se roage la mănăstire. În prezent, se intenționează amenajarea fie a unui cămin de copii, fie a unui azil de bătrâni, sau poate chiar a amândouă la un loc.
Hramul mănăstirii este sărbătoarea Sf. Împărați Constantin și Elena (21 mai), întrucât împăratul bizantin Constantin cel Mare este cel care a legiferat Duminica ca zi de odihnă prin Edictul de la Milan (313).
Zona Burcel mai este cunoscută și ca rezervație botanică, cu numeroase specii rare din flora Moldovei. Această zonă rămâne important prin semnificațiile de ordin spiritual pentru poporul român, legenda lui Burcel și actele de vitejie ale voievodului Ștefan cel Mare fiind încă vii în sufletele localnicilor.
[…] ce am părăsit Mănăstirea Movila a lui Burcel, am mers pe urmele lui Ștefan cel Mare și am ajuns la Mănăstirea Dobrovăț, din județul […]