Descoperă România: Ce vizităm în Maramureș

1

Maramureșul a fost întotdeauna o zonă în care am vrut să ajung, să cunosc istoria locului și aproape tot ce poți vizita acolo. Nu mai e un secret pentru nimeni faptul că Maramureș este o regiune geografică și etno-culturală, zona foarte apreciata atât de români cât și de străini. Nu odată m-am întrebat ce îi atrage la Maramureș! M-am hotărât să explorez, doar trebuia să-mi satisfac curiozitatea nu?

Muzee

Muzeul Satului Maramureșean

Muzeul Satului Maramureșean din Sighetu Marmației a fost inaugurat în anul 1981, cu ocazia sărbătoririi Zilei Internaţionale a Muzeelor și conține o colecție formată din aproximativ treizeci de case specifice zonei Maramureșului. Este amplasat la ieșirea din Sighetul Marmaţiei pe drumul ce duce spre Vadul Izei – Baia Mare.

În muzeu găsim 30 de case cu gospodării, anexe, toate din lemn, excepție fac două case tencuite și zugrăvite în alb care aparțin etniei evreilor din Bârsana, Valea Izei, din sec. XVII. și cealaltă etniei maghiarilor. Mai este o casă ucraineană aparținând etniei colocuitoare.

Fiecare casă are povestea ei lucru confirmat şi de plăcuţele de identificare, familia de care a aparținut sau anul/perioada din care datează.

Muzeul a fost inaugurat la 30 mai 1981, după o muncă asiduă de colecționare a exponatelor, începută în 1972 și care continuă și în prezent, prin achiziționarea de noi obiective. Biserica de lemn este cea mai veche construcție din muzeu (sec. al XVI-lea).

Clădiri și zone istorice

Mănăstirea Bârsana

De la Mănăstirea Săpânța-Peri următorul obiectiv turistic este Mănăstirea Bârsana. Aici găsim o parcare foarte mar, iar lângă parcare se află amenajat o cascadă. Mănăstirea poartă hramul Soborul sfinților celor 12 apostoli și este o mănăstire de maici, Biserica mănăstirii este situată în Maramureșul istoric, pe valea Izei.

Întreg ansamblul monahal este construit din lemn, numai de meșteri din Bârsana, respectând tradiția locală. Biserica Bârsana este compusă din două biserici: una la parter și alta la etaj. Accesul spre complexul monahal se face pe sub Turnul-Clopotniță care a fost construit în perioada 1998-1999. La interior este de remarcat bolta de secțiune poligonală, pe console (în comparație cu bolțile semicilindrice, iar la exterior sunt pridvoarele cu arcade pe stâlpi sculptați și parapete traforate. Recent a fost construit Muzeul din incinta mănăstirii.

Primele atestări documentare ce fac referire la Mănăstirea Bârsana datează din 1390; într-un document din 21 iulie 1390, referitor la proprietățile familiei voievodale Dragoș, este menționat un drum care se bifurcă, conducând pe un braț în satul Bârsana, iar pe celălalt la mănăstire. Tot în acest document sunt menționate și Valea Mănăstirii și Dealul Popii.

Alte locuri de vizitat și relaxare

Cimitirul Vesel de la Săpânța

Nu cred că există român care să nu fi auzit de Cimitirul Vesel de la Săpânța, un obiectiv turistic renumit prin coloritul viu, picturile naive și epitafurile amuzante inscripționate pe cruci, care a devenit atracția Maramureșului.

În fața bisericii cimitirului se află mormântul lui Stan Ioan Pătraș, sculptor și pictor în lemn, inițiatorul cimitirului, de altfel, care a murit în 1977. Inspirat de tradițiile dacice în care moartea este un nou început, s-a gândit să facă mici epitafuri vesele pe cruci, care descriu mai mult sau mai puțin ironic viața și activitatea decedatului și adesea chiar felul în care a murit. Și deasupra scrisului există o imagine foarte sugestivă, care arată profesia decedatului! Tradițiile au continuat și după moartea acestuia.

Crucile sunt din stejar și sunt vopsite în albastru. Pe lângă albastru, se folosesc și alte culori, a căror simbolistica este următoarea: roșu-pasiune, galben-fertilitate, verde-viața, negru-moarte.

Dacă intenționați să vizitați, v-aș îndemna să citiți unele dintre mesajele scrise pe morminte. Unele mesaje sunt vesele, alelele triste, dar pline de povețe.

Mănăstirea Săpânța-Peri

Lângă Cimitirul Vesel se află Mănăstirea Săpânța-Peri înființata în anul 1997, în hotarul satului Săpânța, din dorința de a reînnoda tradiția istorică a vechii Mănăstiri Sfântul Arhanghel Mihail, din Peri, Maramureș, astăzi pe teritoriul Ucrainei

Biserica Mănăstirii are 75 de metri lungime, fiind cea mai înaltă construcție din lemn din Europa, crucea acoperită cu 4 kg de aur are 7 metri. Are caracteristici ale bisericilor din Maramureș, dar și elemente arhitecturale specifice: un portic cu cinci laturi și un etaj pe trei trepte. Cu toate acestea, biserica este modestă, completând doar subsolul, construit din cărămidă, unde se țin slujbele. Pe lângă biserică, în curte se află chiliile celor 6 călugărițe și un altar de vară.

Construcția se află pe malul Tisei și fost realizată între anii 1998 și 2003. Turla mănăstirii este vizibilă de la o distanță de cinci kilometri peste Tisa și poate fi admirată de românii din Transcarpatia, regiune a Maramureșului istoric rămasă în Ucraina.

Biserica din lemn Poienile Izei

Eu nu sunt genul acela de om bisericos, în schimb îmi place să vizitez biserici și mănăstiri pentru arhitectura lor și mai ales pentru istoria lor. Printre bisericile care m-au cucerit sunt si bisericile din Maramureș. Una dintre bisericile care m-au cucerit este biserica din lemn Poenile Izei.

Cunoscută și ca biserica de lemn din Poienile Glodului, biserica se află în Maramureșul istoric și a fost construită în 1632 de obștea satului. Localitatea Poienile Izei este atestată documentar prima dată în anul 1430. Biserica are plan dreptunghiular cu pridvor pe vest și absida altarului rectangulară, în retragere. Este luminată de ferestre pe două niveluri și are acoperiș cu dublă poală și turn-clopotniță pe pronaos, cu camera clopotelor în consolă, deschisă, cu arcade pe stâlpi și acoperiș înalt, piramidal.

Mi-a atras atenția faptul că în vârf, imediat sub cruce, se află o semilună din metal, ulterior am aflat că a fost amplasată pentru ca biserica să nu fie distrusă de năvălitorii tătari și turci.

Bisericile de lemn din Maramureș

Bisericile de lemn din zona Maramureșului se disting între celelalte biserici de lemn din alte zone ale țării. Chiar și cele din regiunea Maramureș se disting între celelalte biserici de lemn din județul Maramureș și dintre bisericile de lemn din Transilvania.

Am aflat că în Maramureș se află peste 100 de biserici de lemn, dintre care cele mai frumoase au fost incluse în Patrimoniul Universal UNESCO.

Plimbare cu Mocănița

În Maramureș sunt foarte multe locuri de vizitat și dacă vrei să te relaxezi o plimbare cu mocănita e binevenită. O plimbare pe Valea Vaserului, care din anul 2007 aparţine de Parcul Natural Munţii Maramureşului este alegerea mai mult decât perfectă.

Călătoria cu mocănița este o adevărată provocare ce merita încercată.

Mocănița

La pas prin Piața Cetății din Baia Mare

Dacă ajungi în orașul Baia Mare trebuie să știi că majoritatea obiectivelor turistice se găsesc în Centrul Vechi, aflat în Piața Libertății. Piața Cetății, dominată de Turnul Sf. Ștefan, simbolul orașului, înalt de 50 de metri. Turnul este mărturie a ceea ce a rămas din Biserica Sf. Ștefan. Biserica a fost ridicata spre mijlocul sec. 14.

Baia Mare, municipiul județului Maramureș se află în nord-vestul țării, la poalele Munților Gutai și este străbătut de la est la vest de un afluent al răului Lapus. Orașul Baia Mare este menționat pentru prima dată în 1142, perioada regelui Geza al II-lea, sub numele de Asszonypataka – Frauenbach.

Turnul Sf. Ștefan
Orice upload al acestor fotografii este interzis fără citarea sursei.
Puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol, condiția este să precizați și inserați vizibil link-ul articolului

1 COMENTARIU

Dă-i un răspuns lui Descoperă România: Ce vizităm în Covasna Anulează răspunsul