Evadarea de o zi: Hai hui prin Moldova, la pas prin Iași

După ce am vizitat Mănăstirea Vlădiceni, am decis să cunoaștem Iașiul, întrucât timpul pe care îl aveam la dispoziție era limitat, mai precis o evadare de o zi. De câțiva ani îmi doream să cunosc așa-numita capitală a Moldovei, dar până în prezent nu am avut această ocazie. Aşezat în partea de nord-est a Moldovei, pe râul Bahlui, Iaşul este oraş al celor şapte coline: Breazu, Şorogari, Copou, Cetăţuia, Galata, Repedea şi Bucium.

Fiind o evadare de o zi, am încercat să profităm la maximum de puținul timp rămas, având în vedere că distanța dintre Iași și Focșani este mare. Ne-am hotărât că ar fi bine să începem cu zona Palas, iar următorul obiectiv a fost să găsim un loc de parcare. Această zonă este foarte plină de viață, terase, mulți oameni, inclusiv mulți turiști.

Ce am putut observa, în acest oraș nu ai timp să te plictisești. Veți zice că spun toate acestea deoarece nu am avut timpul necesar să descopăr totul. Nu aș avea de ce să vă contrazic, este adevărul. Toate clădirile, bisericile, străzile au multe de spus, trebuie doar să le descoperi, rând pe rând.

Palatul Culturii

Una dintre dorințele mele a fost să văd Palatul Culturii, o bijuterie arhitecturală. Clădirea emblematică a fost construită în perioada 1906 – 1925, pe locul fostului palat domnesc. Inițial a servit drept Palatul Administrativ și al Justiției. În 1955, soarta clădirii s-a transformat într-una culturală, devenind gazda unor instituții culturale din Iași. Clădirea este înscrisă în lista monumentelor istorice.

În prezent, Palatul Culturii este sediul Complexului Muzeal Național „Moldova”, care include: Muzeul de Istorie al Moldovei (1916), Muzeul Etnografic al Moldovei (1943), Muzeul de Artă (1860), Muzeul Științei și Tehnologie. „Ștefan Procopiu” (1955), precum și Centrul pentru Conservare – Restaurarea patrimoniului cultural (1975). Mai multe despre istoria palatului am scris aici.

Nu am urcat scările spre Palat, pentru mine, erau prea multe…, am ocolit un pic. Cu toate acestea m-am bucurat din plin de peisaj. Am încercat să surprind în fotografii această clădire superbă, din toate unghiurile și cred că mi-a ieșit. Ca să intri în Palatul Culturii trebuie să treci pe lângă statuia lui Ștefan cel Mare.

Catedrala Metropolitană din Iași

Am luat-o la pas pe lângă Palat și am ajuns la centrul istoric al Iașului, apoi ne-am plimbat pe zona pietonală dinspre Catedrală. Eu am mai fost la Catedrala Mitropolitană, acum mulți ani, însă nu am vizitat și orașul. Mama în schimb își dorea foarte mult să cunoască acest lăcaș sfânt și să ajungă la Moaștele Sf. Parascheva. Ne-a impactat frumusețea clădirii. De stat la moaște nici vorbă! Era o coadă imensă de jur împrejurul catedralei, așa că am văzut racla cu Sf. Moaște de la distanță.

Despre Catedrala Mitropolitană din Iași știu că este biserica catedrală a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei și una dintre cele șase catedrale mitropolitane ortodoxe din România. Catedrala ieșeană este o clădire monumentală, de plan dreptunghiular, marcată la colțuri de patru turle decroșare. Stilul arhitectonic este inspirat din forme târzii ale Renașterii italiene. Elementele decorative, atât în interior, cât și în exterior, sunt dominate de baroc. La demisol a fost amenajat Muzeul Mitropolitan. Mai multe despre catedrală am scris aici.

Biserica „Sf. Gheorghe” – Mitropolia Veche din Iași

Biserica „Sf. Gheorghe” – Mitropolia Veche din Iași este o biserică ortodoxă din municipiul Iași, care a fost construită în perioada 1761-1769 de către mitropolitul Gavriil Callimachi pentru a servi drept catedrală mitropolitană. Acest lăcaș de cult este situat în centrul orașului Iași, pe Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 16, în incinta ansamblului Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Ea are două hramuri: „Sf. Gheorghe” (23 aprilie) și „Sf. Teodora de la Sihla” (7 august).

Nu știu de ce, dar îmi place această biserică mai mult decât actuala catedrală. Ei bine, nu-mi plac bisericile somptuoase, nu mi-au plăcut niciodată. Sunt eu, mai defectă. Pictura din exterior a bisericii m-a impresionat în mod deosebit.

Biserica îndeplinit rolul de catedrală a Mitropoliei Moldovei până în anul 1887, când s-a sfințit o nouă catedrală în apropiere. În pridvor și în apropierea zidului nordic al bisericii se află mormintele mai multor mitropoliți ai Moldovei: Gavriil Callimachi (1760-1786), Leon Gheucă (1786-1788), Iacov Stamate (1792-1803), Meletie Lefter (1844-1848) și Sebastian Rusan (1950-1956).

Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi

Un monument de artă impresionant este Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi, veche vatră a culturii și spiritualității din Moldova, ctitorie a domnitorului Vasile Lupu între 1637-1639. . În interior se află o necropolă domnească: Vasile Lupu și familia acestuia, dar și cărturarul Dimitrie Cantemir care își au locul de veci aici.

M-a impresionat foarte mult arhitectura și ornamentația a bisericii care este unică, prin decorațiile sculptate prezente pe toate laturile bisericii. Aici au fost depuse, pe vremuri, Moaștele Sf. Parascheva.

Gravată în piatră pe fața sudică a bisericii Trei Ierarhi, inscripția votivă ne lasă să citim: „…am ridicat acestă ctitorie în numele celor trei sfinți: Vasile cel Mare, Grigore Teologul, Ioan Gură de Aur și a fost sfințită în luna mai, ziua a șasea, a anului 7147 (1639) de mitropolitul Varlaam…”.

Osemintele lui Cuza se află și ele aici. Despre rămășitele umane ale celui care a înfăptuit Unirea de la 1959 știu că i-au fost scoase din Biserica de la Ruginoasa de către un soldat și duse la Mănăstirea Curtea de Argeș. În anul 1946 osemintele lui Cuza au fost depuse în Biserica Trei Ierarhi din Iași, unde s-a amenajat o criptă, spre nemulțumirea celor de la Ruginoasa.

Palatul Roznovanu – Primăria municipiului Iași

De la Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi ne-am atras atenția o clădire ce din punctul meu de vedere era una interesantă. Este vorba despre clădirea Primăriei, care a fost Palatul Roznovanu. construit în sec. XVIII și care a aparținut familiei Rosetti-Roznovanu.

Palatul a fost construit de 1832 de Iordache Roznovanu, care a fost atât trezorier al Moldovei, cât și consilier de stat al Rusiei. Am înțeles că se poate vizita la cerere, dar noi nu am avut această șansă deoarece era duminică.

După ce edificiul a fost vândut statului în anul 1891, acesta a fost folosit de familia regală ca reședință, iar în cel mai mare și mai frumos birou, regele Ferdinand avea cabinetul personal. Acum biroul este folosit de către primar.

Pe vremuri aici au concertat George Enescu si Haricleea Darcle, iar Mihai Eminescu și-a citit poeziile.

Clădirea impresionanta prin somptuozitate și fast. În fața palatului găsim bustul lui Ferdinand I.

Școala primară ”Gheorghe Asachi”

Școala a intrat în funcțiune în 1900 și a primit numele marelui cărturar Gheorghe Asachi ca o recunoaștere a activității sale. a fost cel care a întemeiat și învățământul, inclusiv cel superior, în limba română în Moldova. În timpul primului Război Mondial în clădire și-a desfășurat activitatea Ministerul Lucrărilor Publice (1916-1918). La 1917, un incendiu declanşat în interiorul edificiului a produs numeroase daune.

Prima școală primară a avut două clase care se făceau în doi ani școlari: prima se numea „clasul elementar” și cea de-a doua „clasul normal”, după numele căreia s-a numit apoi și școala, multă vreme, școala normală.

Pe locul actualei clădiri se afla inițial „Hanul Turcesc”, care ținea de Mănăstirea Sf. Trei Ierarhi, închis cu zid de incintă comparabil cu cel al mănăstirii.

Statuia marelui cărturar realizată, la 1890, de sculptorul bucureștean Ion Georgescu este amplasată în fața școlii. Are pe soclu o placă de marmură pe care scrie: „Primului învățetor, Gheorghe Asaki, școalele românești recunoscător„.

Parcul Copou

Dacă am ajuns la Iași, era imposibil să ratăm sa nu vizităm Parcul Copou, parcul iubit de Eminescu. Parcul Copou este o destinație aleasă de turiști pentru numeroasele simboluri existente acolo pe care le-am descoperit plimbându-mă pe alei. Parcul există din prima jumătate a secolului al XIX-lea, amenajat între 1833-1834.

Prima oprire a fost la a Obeliscul cu lei cunoscut ca monumentul Regulamentului Organic, inaugurat în anul 1840, executat după planurile lui Gheorghe Asachi, construit din piatră de Scheia de meșteri polonezi, în perioada 1834-1841 în cinstea domnitorului Mihail Sturza.

Am început să fotografiez toate busturile de acolo. Când am ajuns la Bustul Veronicăi Micle, o femeie, o localnică mi-a zâmbit și mi-a spus că bustul marelui poet Mihai Eminescu și teiul său se aflau pe partea opusă.

Am găsit cu ușurință bustul poetului Mihai Eminescu, care era păzit de faimosul tei, vechi de câteva sute de ani. La prima vedere, teiul pare încătușat datorită cercurilor care îl înconjoară, dar îmi dau seama că este pentru binele său. Prietenul meu blogger, Cosmin mi-a spus că atunci când a vizitat parcul nu a găsit Teiul lui Eminescu, așa cum este numit. Teiul s-o fi ascuns de el! Nu cred, mai degrabă tind să cred că el nu și-a dat seama că legendarul tei este cel care umbrește bustul marelui poet.

Nu departe găsim și bustul marelui scriitor Ion Creangă. După ce am mai făcut câteva fotografii, ne întoarcem la Obeliscul cu lei și ne plimbăm pe aleile străjuite de flori multicolore.

Zona Universității ,,Alexandru Ioan Cuza”

Părăsind parcul ne îndreptăm spre în zona Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) , una dintre cele mai importante instituții de învățământ superior din România. Înființată în 1860, la scurt timp după ce s-a înfăptuit Mica Unire (24 ianuarie 1859), Universitatea din Iași, așa cum se numea inițial, este prima universitate modernă din România. Actuala clădire a Universității a fost inaugurată în prezența regelui Carol I și a reginei Elisabeta.

Situată într-unul din cartierele istorice ale orașului, Copou, și cuprinzând 15 facultăți și numeroase centre de cercetare, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” este o instituție de învățământ superior cu tradiție și în același timp o Universitate modernă care, prin realizările înfăptuite în plan educațional și științific, a obținut recunoaștere atât pe plan național cât și internațional.

În fața Universității, spre Copou este statuia lui Mihail Kogălniceanu. Statuia îl arată pe marele om al culturii având poziția unui orator: cu mâna dreaptă întinsă înainte, spre clădirea din fața sa.

Aleea personalităților academice

După ce l-am admirat pe oratorul Kogălniceanu ne-am îndreptat către un mic parc numit „Aleea personalităților academice”, unde sunt amplasate busturile marilor personalități ale Iașului și ale culturii naționale precum: Garabet Ibrăileanu, Ștefan Procopiu, ministrul Instrucțiunilor Publice și Cultelor, din ora inaugurării clădirii Universității, Spiru Haret, Grigore Cobălcesu. Am vrut să fotografiez fiecare bust în parte, dar o barieră m-a împiedicat să fac acest lucru.

Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”

Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” s-a înființat la 10 noiembrie 2018 și este situat pe Bulevardul Carol I, nr.7, la sediul Cercului Militar Iași și în imediata apropiere a Universității Alexandru Ioan Cuza și a Filialei Iași a Academiei Române.

Muzeul cuprinde o expoziție tematică permanentă, dedicată evoluției structurilor militare din Iași și zona Moldovei de la 1830 și pană în prezent și aduce în interiorul spațiului muzeal obiecte de patrimoniu specifice,precum uniforme, armament de infanterie, drapele, decorații, obiecte personale ce au aparținut unor personalități militare care au comandat structuri ale armatei din Iași și Moldova, fotografii sau documente etc. Mă rog, muzeul trebuie vizitat ca să înțelegeți ceea ce am scris.

Am putut vedea cum își face simțită prezentă istoria militară, a noastră a românilor! Am admirat și fotografiat piese de artilerie din dotarea armatei române de la 1918 pană în zilele noastre, amplasate în exteriorul muzeului.

Din păcate timpul a fost scurt, mama își dorea foarte mult mult să viziteze Mănăstirea Cetățuia. Nu am văzut atât cât mi-am dorit, acest oraș merită să fie descoperit pas cu pas. E ca un puzzle! Când crezi că le-ai văzut pe toate mai apare încă ceva de văzut.

Orice încărcare a acestor fotografii este interzisă fără citarea sursei.
Puteți prelua maximum 500 de caractere din acest articol, condiția este să specificați și să inserați vizibil linkul articolului.