Când facem referire la cuvântul dizabilitate, îl înțelegem ca un „produs” al interacțiunii dintre persoanele cu dizabilități și barierele datorate atitudinii și mediului care împiedică participarea lor deplină și efectivă în societate. Este necesar să înțelegem incluziunea într-un sens real și concret, ceea ce implică, pe de o parte, conștientizarea existenței barierelor pe care le construim ca societate și, în același timp, menținerea unei atitudini active care tinde să le elimine.
Din păcate, multe dintre aceste bariere provin din stereotipuri, prejudecăți și concepții vechi și greșite, care promovează naturalizarea practicilor discriminatorii și excluzive pentru acest grup de oameni. În acest fel, se întâmplă adesea să acceptăm fără a mai pune la îndoială anumite criterii care limitează exercitarea autonomiei și autodeterminării persoanelor cu dizabilități, împiedicând dezvoltarea lor în condiții egale cu ceilalți.
Conceptul de accesibilitate pentru persoanele cu mobilitate redusă a evoluat în ultimul deceniu…în alte țări, deoarece în România este încă cu mult sub nivel, pentru a concepe mediul potrivit pentru toate persoanele.
Multe persoane cu dizabilități trăiesc în mediul urban. De ce are nevoie un oraș pentru a fi accesibil?
Accesibilitatea urbană se referă la condițiile de acces pentru a facilita mobilitatea și mișcarea autonomă a persoanelor cu dizabilități prin străzi și spații publice; promovarea integrării lor și a egalității de șanse pentru dezvoltarea activităților lor zilnice, în condiții de egalitate și siguranță.
Cu siguranță vă întrebați de ce am deschis subiectul având în vedere că am vorbit deja despre despre acest lucru, odată cu lansarea proiectului Harta accesibilizării a orașului Focșani, despre care am scris aici. Ei bine, ieri Grupul Civic Dizabil.Eu a organizat o întrunire în cadrul căreia s-a făcut făcut un bilanț al proiectului menționat mai sus. Scopul întâlnirii a fost: dezbaterea cu voluntarii care au evaluat nivelul de accesibilizare al diverselor instituții și spații publice din Focșani, dar și multe alte probleme cu care se confruntă persoanele cu mobilitate redusă.
Din tot ce s-a vorbit, am rămas cu o dezamăgire, nu sunt prea multe locuri accesibile, instituții publice, teatru, cinema, etc., ca să nu mai vorbim de trotuare. Chiar ieri am dat peste un hop, când am stabilit să ne întâlnim, a trebuit să fie căutat localul care să le permită persoanelor în fotoliu rulant să intre. Acum stau și mă întreb: dacă localurile ar fi accesibile, nu ar ieși tot ele în câștig? Eu una așa cred. Persoanele cu mobilitate redusă au și ele dreptul de a-și petrece timpul liber în incinta unor asemenea localuri, ca toți ceilalți.
Dacă tot am vorbit despre localuri, localul unde a avut loc dezbaterea, consumația a fost plătită de o singură persoană și nu s-a uitat pe bonul fiscal. Abia când a ajuns acasă a realizat ca pe lângă consumație a fost trecut și croissant în dreptul fiecărei persoane care a comandat. Se pare că este o practică destul de des întâlnită, atunci când este vorba despre o comandă mare. Mai mult, este vorba despre un cunoscut local din Focșani. Chelnerii au văzut în persoanele cu dizabilități „fraierii care să le aducă un plus de bani.
Ce am reușit eu ca persoană dizabilități să înțeleg ce înseamnă un oraș accesibil
Este important să ne amintim că un oraș nu devine accesibil doar prin adaptarea structurilor sale la toate tipurile de oameni. Incluziunea socială este, de asemenea, esențială atunci când vine vorba de a oferi condiții egale locuitorilor săi. Este necesar să se stabilească necesitatea de a proiecta toate spațiile din oraș astfel încât toată lumea, indiferent de circumstanțele lor, să se bucure, să nu beneficieze doar persoanele cu dizabilități, ci și persoanele în vârstă și cei care din cauza unor probleme de sănătate, au mobilitate temporară limitată. Se pare că autoritățile nu înțeleg acest lucru și consideră că persoanele cu mobilitate redusă au „pretenții”.
Culmea, chiar astăzi o femeie a numit persoanele cu dizabilități ca fiind ” suflet trist”. Din start acea femeie a arătat superioritate față de noi și ne-a pus etichete.
