Mănăstirea Vărzărești este un lăcaș de cult, situat la marginea satului Palanca, comuna Urechești, județul Vrancea. Lăcașul Sfânt este înconjurat de o pădure de stejari. Este una dintre primele mănăstiri ortodoxe care au fost declarate monument istoric.
Continuând pelerinajul pe urmele credinței în Vrancea, am ajuns la Mănăstirea Vărzărești, situată într-o poiană, înconjurată de o pădure de stejari, sub locația numită Măgura.
Mănăstirea se află la 15 km de Focșani și la 25 de kilometri de Râmnicu Sărat. Din satul Palanca către mănăstire am mers pe un drum pietruit, dificil de parcurs, dar care a meritat efortul. Ca o paranteză, autoritățile ar trebui sa investească mai mult în acest drum. După ce am am parcat mașina la umbră, ochii ne erau curioși să vedem locurile din jurul nostru. Menționez că am fost aici cu mulți ani în urmă, însă era un loc părăsit, pe atunci viețuia doar un călugăr. Din 2006, lăcașul de cult a fost transformat în mănăstire de călugărițe.
Cu o privire curioasă am intrat în curtea mănăstirii, apoi ne-am apropiat către Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului, ce datează din anul 1644. Nu am putut să nu observ faptul că biserica este declarată Monument Istoric. Lăcașul de cult se află în stare avansată de degradare.
În apropierea bisericii cu hramul Adormirea Maicii Domnului se află o altă biserică mai mica ce poarta hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, ce datează din anul 1898, de asemenea a fost declarată Monument Istoric. După cum am putut observa biserica este în proces de renovare.
Aici a viețuit Sfânta Teodora de la Sihla, în primii ani de monahie. În amintirea ei a fost săpată o peșteră din piatră care a fost transformată într-un paraclis. Ca o mică paranteză: am avut ocazia să văd Mănăstirea Sihla din Neamț, dar și peștera unde Sfânta și-a petrecut ultimii ani din viață.
De la o măicuță am aflat că inițial mănăstirea s-a numit Urechești, luând numele satului din apropiere. Abia în secolul XVIII a primit actuala denumire, Vărzărești. Numele vine de la ctitorul ei, Radu Varzaru, armașul domnului Matei Basarab. Mănăstirea a fost ridicată ca semn de împăcare dintre domnul Ţării Românești, Matei Basarab și domnul Moldovei, Vasile Lupu. Înțelegerea a fost ca fiecare să construiască câte o mănăstire în țara celuilalt.
Pe timpul domniilor fanariote au impus și închinarea mănăstirilor către greci, călugării au stat ascunși. Abia în anul 1826 schitul cunoaște o nouă etapă de dezvoltare.
Ca majoritatea mănăstirilor din România, Mănăstirea Vărzărești a fost închisă de comuniști în 1959 și trecută în proprietatea C.A.P. Urechești. În 1990 mănăstirea a fost redeschisă ca schit de călugări.
[…] Mărului și ea – la vârsta de aproape 30 de ani la fostul Schit Vărzărești, actual Mănăstirea Vărzărești, din județul Vrancea. Tot aici se află o parte din Moaștele Sfintei […]