Interviu de 10 cu bloggerița Lăcrămioara Neamțu

1

Astăzi la interviu de 10 o am invitată Lăcrămioara Neamțu, autoarea blogului BookMyMind, un om extraordinar, pasionat de lectură. Dacă sunteți curioși să o cunoașteți pe Lăcrămioara, o puteți face în interviul de mai jos.

Spune-ne ceva despre tine.

Numele meu este Lăcrămioara și în timpul liber îmi exersez latura artistică ca Lady Dot (așa cum sunt semnate articolele de pe blog). Cărțile au fost prietenele mele din copilărie, au adus diversitate și dinamism, dar nu am știut cum să fructific pasiunea aceasta până de curând.

Când ai început să scrii pe blog?

Am început să scriu pe blog în octombrie 2019, după o altă încercare de a-mi găsi identitatea în mediu online.

Cum a venit ideea?

Ideea a venit tatonând lumea programării, descoperind posibilitățile pe care ți le oferă anumite platforme online sau limbaje de programare. Aș putea spune că, atunci când am creat-o prima data pe Lady Dot, probabil am facut-o pentru că nu știam ce va urma, ce va ieși din scris (mi s-ar părea interesant să scriu povești), dar și pentru că mi s-a părut interesantă ideea unui personaj. E ca un joc, în care singura regulă e să fii transparent, să te „detașezi” și să transmiți totul fără să „sabotezi” cu frica de a fi judecat. Iar asta, mă relaxează și mă distrează.

Care este cea mai bună postare și de ce?

Hm… Cea mai bună postare?! După părerea mea sunt mai multe, ultimele cărți au scos ce e mai bun din mine (cel puțin așa consider ), au reușit să mă facă să empatizez mult cu personajele, să mă cufund în poveste și să scot esențialul succint, clar, dar fără a oferi detalii care să strice din plăcerea descoperirii; doar să stârnească curiozitatea. Având în vedere că trebuie să aleg doar una, voi alege Omul care a cucerit timpul (recenzie) pentru că mă regăsesc foarte mult în titlu. Probabil fiecare cititor simte cum străbate barierele temporale și spațiale alături de personaje. Atunci când citești câteva cărți pe săptămână, din culturi, timpuri și medii diferite, simți cum aduni din experiența și trăirile personajelor (uneori rămâi trist, visător sau intrigat de posibilitățile rămase în final ca variante a continuării „vieții” personajelor, dincolo de coperți).

Ce te motivează să continui cu blogul?

Faptul că, din numărul relativ mic de urmăritori, am reușit totuși să îi „ating” pe câțiva. Să le transmit pasiunea pe care o pun în cuvinte și acea perspectivă „visătoare” și „de poveste”, cu dorința de a fi de folos măcar cât o gură de aer proaspăt. Am înțeles din feedback-ul primit prin mesaje că am „interlocutor”, iar asta e vital atunci când vrei să transmiți.

Cine te inspiră?

Cine mă inspiră? Nu știu. Mă așez în fața laptop-ului, iau cartea în față și încep să scot cea mai potrivită prezentare, scriu ceea ce mi-aș fi dorit să citesc. Mă inspiră personajele, pentru că fiecare carte îmi oferă „contextul” de a transmite, de a dialoga. În rest, sunt articole informative în cea mai mare parte, pentru că îmi place să descopăr și să împărtășesc.
Asta nu înseamnă că nu „trag cu ochiul” pe alte bloguri de pe care am ce învăța, sau că nu sunt blogeri pe care îi admir pentru stilul lor. Însă, inspirația implică mai multă profunzime, din punctul meu de vedere.

Crezi că se poate trăi dintr-un blog?

Nu știu, e prea devreme să pot să îmi formez o părere. Nici nu am căutat asta până acum, consider că încă mai am multe de învățat până să ajung să trăiesc din blog. Acum, depinde și câte îi sunt necesare fiecăruia pentru a spune că se poate „trăi” din blog sau orice altceva.
Micile „recompense” care să îți certifice că ești pe drumul corect cu siguranță vor apărea, fie că sunt sub formă de mulțumire sufletească, experiență pe care chiar simți că ai acumulat-o sau diverse premii.

Cum reușești să îmbini munca de blogger cu viața personală?

Sunt o persoană destul de bine organizată, dar timpul necesar lecturării unei cărți te poate rupe de realitate câteva ceasuri bune. Fiind implicată în lumea cărții, viața mea e ca o alternare între diverse lumi, e ca o poveste cu povești. Totul devine mai plăcut, pentru că ești obișnuit cu experimentarea diverselor activități/lucruri.
Dacă îți privești viața ca pe o poveste va deveni mult mai pozitivă. Dacă vezi programul de lucru ca pe un subcapitol, al unui capitol din cartea infinită a vieții tale, atunci răbdarea și plăcerea vin de la sine. Așa e pe toate planurile vieții.
Alternativa mai bună ar însemna răspunsul pozitiv la întrebarea de mai sus: să pot trăi din blog, din scris.

Care este cea mai mare satisfacție pe care ți-a adus-o blogul?
Posibilitatea de a experimenta lucruri noi, de a vedea lumea cărților și dintr-o altă perspectivă; posibilitatea de a discuta cu diverși autori și de a vedea că de fapt „semizeii” sunt și ei oameni, iar tu, umilul om (cititor) ești de fapt important pentru ei. Din păcate, este greu să realizăm câtă emoție, muncă și dedicare există în fiecare carte, fără a încerca fiecare din noi să transmitem ceva prin scris. Mi-ar plăcea din când în când să mai folosim poșta, să trimitem scrisori. Poate ne-ar deschide și apetitul pentru lectură.

Ce sfaturi i-ai da unui blogger începător?

Pf.. Am să zic ce sfaturi îmi dau mie: Învață. Evoluează și crează. Perseverează și adaptează-te. Scrie despre ce îți place cu adevărat și fă-o în felul tău.

Mulțumesc pentru posibilitatea de a-mi spune povestea și de a mă putea prezenta blogosferei. Mult success tuturor și multe articole de calitate!

Dacă am stârnit interesul, mă puteți găsi pe blog sau pe pagina de Facebook:


Facebook: https://www.facebook.com/BookMyMindnow

1 COMENTARIU

Lasă un răspuns