Pe urmele credinței în Iași: Mănăstirea Piatra Sfântă

1

După ce am vizitat Mănăstirea Cetățuia din municipiul Iași, ne-am îndreptat spre Focșani, pe Dealul Bucium, Drumul Național Iași-Vaslui. Tatăl meu, care cunoaște destul de bine acest drum, a decis să facem un popas la Mănăstirea Piatra Sfântă (cunoscută anterior sub numele de Schitul Tărâță.

Mănăstirea Piatra Sfântă este o mănăstire cu o comunitate de călugări, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Se află aproape de orașul Iași, în satul Pietrăria, comuna Bârnova, iar pe GPS-ul de pe telefon îmi arăta Releul Bucium. Mănăstirea este ctitorie a domnitorului Grigore Ghica. Despre biserică se spune că nu a fost pictată niciodată iar, în exterior tencuită și văruită cu praf de piatră.

Denumirea veche de Schitul Tărâță provine de la Gheorghe Tărâță, un funcționar al Epitropiei Sf. Spiridon care a donat schitului prin testament averea sa. În anul 1959 comuniștii închid schitul prin decret. După 1990 lăcașul de cult se redeschide ca mănăstire de călugări.

Când am intrat în curtea mănăstirii am găsit o oază de liniște și pace, în mijlocul naturii. De acolo se poate vedea panorama întregului oraș Iași. Am căutat să ne luăm suveniruri și o broșură. De acolo am aflat detaliile despre această mănăstire pe care să le-am împărtășit cu voi.

Începutul acestui loc sfânt este strâns legată de retragerea unor călugări ce voiau să trăiască izolați, doar pentru rugăciune. Dimitrie Bosie, un filantrop din Iași, a donat aici un teren pentru îngroparea morților de ciumă. De asemenea, a construit o biserică de lemn cu hramul Buna Vestire. Mai târziu, în anul 1732, Grigore Ghicaa ridicat un schit cu biserică din piatră și din lemn. La 1733, Constantin Nicolae Mavrocordat oferă noi danii, iar în 1741, Grigore Ghica, revenind la putere, a întărit lăcașul de cult și aduce daruri pentru sărbătoarea Bunei Vestiri, hramul mănăstirii. La 1779 , Gheorghe Tărâţă, lasă prin testament toată averea sa acestui schit, de aici și fosta denumire.

În 1761, domnitorul Ioan Teodor Calimachi a transformat întreaga așezare într-un spital pentru bolnavii de ciumă, construind o serie de case pentru bolnavi.

Scurt istoric

Biserica este modestă ca înfățișare arhitecturală, fiind construită din piatră cu învelitoare de tablă pe șarpantă. Arhitectura este simplă, are un plan treflat, cu o turlă dispusă deasupra naosului și o turlă cu rol de clopotniță deasupra pronaosului.

Interiorul bisericii este ornat cu arcaturi moldovenești obișnuite. Pridvorul este construit ulterior (în 1834), intrarea făcându-se prin ușa de vest. Biserica nu a fost pictată niciodată, ci numai văruită în culori de apă.

Catapeteasma datează din anul 1913 din timpul starețului Nectarie Cotruță. Tot atunci a fost înlocuit pavajul de pe jos cu mozaic. Printre odoarele de preț ale bisericii se numără două evanghelii în limba slavonă din 1766, un liturghier din 1759, un tripod din 1768 etc.

În curtea bisericii se află un paraclis de lemn, o clădire pentru chilii, un cimitir și câteva anexe gospodărești.

În anul 1959, ca urmare a Decretului 410, viața monahală întreținută în permanență de călugări a fost întreruptă, de la acea dată schitul devenind biserică de mir. În urma cutremurului din 4 martie 1977, biserica a fost afectată, fiind refăcută în întregime cu ajutorul credincioșilor din Pietrăria și a Mitropoliei Moldovei și Sucevei și cu efortul depus de preotul paroh Gheorghe Ciucă și de îngrijitorul Petru Radu.

Schitul Tărâță a fost redeschis după 1990 ca mănăstire de călugări, biserica fiind reparată cu acest prilej. În anul 1998, mitropolitul Daniel Ciobotea i-a schimbat denumirea în Mănăstirea Piatra Sfântă, având în vedere și apropierea de zona numită Pietrărie.

În prezent, s-a construit o nouă biserică din zid, cu hramul “Nașterea Maicii Domnului”. Biserica este modestă, înălțată din piatră, cu acoperiș de tablă cu șarpantă.

Sursa parțial informații: wikipedia

Orice upload al acestor fotografii este interzis fără citarea sursei.
Puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol, condiția este să precizați și inserați vizibil link-ul articolului

1 COMENTARIU

Lasă un răspuns