Frisomat – construirea unui viitor verde, frisostenabil

Azi vreau să vă povestesc istoria unei afaceri de familie, cu tradiție! Plăcerea, onoarea și bucuria îmi revin și îmi aparțin, în exclusivitate! Afacerea mea aduce zâmbete pe chipul celor dragi, răspândește dragoste și romantism. Este cel mai frumos limbaj al iubirii, dintre toate, și se numește ” Trandafiraș „. A fost sădită în câmpia Munteniei de către stră-străbunicii mei, bunicii bunicilor mei, străbunicii mamei mele. Străbunica lui mami se numea Olimpia, vindea flori și a avut un singur copil, pe bunica mamei, Tanti Otilia, pe care o alinta mereu: ” Trandafirașul meu „.

De atunci ne numim așa. Tanti Otilia, săraca, a muncit foarte mult cu Tanti Olimpia și au deschis o florărie micuță, apoi o altă florărie micuță, ambele în București și printre puținele la vremea aceea, care aveau să meargă incredibil de bine – bine, dar și făceau buchete frumoase – și aveau să pună bazele generațiilor viitoare.

Otilia a avut cinci copii, dar doar unul a supraviețuit, din cauza războiului… o fată, Olga, căreia îi zicea când se ascundea și roșea: ” Roșești ca un Trandafiraș! ” Fata aceea este acum mama mamei mele. Mamaie Olga a făcut un singur copil, Ofelia – pe mami – mami la fel, pe mine! De când mă știu vând flori, așa am crescut! Sunt florăreasă adevărată, cu fustă lungă, colorată, cămăși prinse-n talie și batic! Dar am făcut și școală!

Hala metalică – o soluție pentru un viitor promițător

Când mama a rămas gravidă cu mine, acum 20 de ani, i-a zis lui mamaie Olga că trebuie, urgent, să ia o hală. Nu aveau așa mulți bani, dar străbunica Otilia care abia mai mergea, pusese ea niște bani deoparte pentru când mă nasc eu, cadou! Am avut perioade și perioade. I-a dat lui mama, și mama a luat o hală metalică, o clădire construită la comandă – din oțel galvanizat – de o companie, care proiectează hale metalice înființată în România cu doar câțiva ani în urmă, pe undeva prin Piatra Neamț.

Mama mi-a povestit că atunci când a luat hala, specialiștii de la firma respectivă au venit și au făcut o expertiză a solului. Ei au asigurat-o că indiferent de amplasament găsesc soluții pentru orice tip de sol. Ca și la casă, hala trebuia să aibă o fundație bună, care a fost proiectată de constructorii halei. Tot ei s-au ocupat de livrare și asamblare. A durat doar câteva săptămâni până ce totul a fost gata. Consultanții companiei au fost alături de ea în toate etapele proiectului, un proiect de care mama mea era tare mândră. Era fericită, simțea cum visele i se împlinesc!

Fiecare om are idealurile lui, iar eu nu renunț la idealul meu nici dacă mă mărit cu un prinț din Dubai! Nu că ar fi genul meu, dar i-am zis mamei: ” … Mamă, florăria noastră face parte din istoria României! Eu nu renunț la ea! Noi suntem florărese din mamă-n fiică și fiicele mele tot asta vor fi! Fiicele fiicelor mele, la fel! „, ” Da, Trandafiraș, știu! Bine, eu mă numesc Olivia, dar mama îmi spune Trandafiraș. Știați asta, așa-i!?

Florăria de la mic la… MARE!

După ce stră-străbunica Olimpia a plecat, străbunica Otilia și mamaie Olga au ținut afacerea în picioare. Cumpărau de la țărani brațe mari de flori, de toate felurile și le vindeau, apoi când a crescut mama deja luau de la crescătorii-sere, și deja afacerea era mare. Gama de flori varia din ce în ce mai mult, spațiul era prea mic, hala pe care o amenajasem pe un teren de la marginea Bucureștiului, pe post de depozit, era plină -ochi – trebuia să facem ceva!

Nu am apucat să stau mult cu ea, dar mereu când îmi făceam coroniță din florile lui mami și mami se supăra, și îi zicea lui mamaie Olga că îi prăpădesc toți banii încă de la vârsta aceea, străbunica zicea: ” Las-o, fă, că ți-o plătesc eu dacă nu ai bani, lasă fata să își facă coronițe! Nu vezi că e frumoasă ca o prințesă! Îți vinde asta toate florile, zău! „, ” Da, bre, da’ să le vândă, nu să și le puie-n cap „, ” Lasă, fă, fata, n-auzi! Hai, că dacă nu te bate mă-tă, te bat eu! ” Și tăcea mama. Îi era frică de străbunica Otilia. Mi-a zis mamaie că cică atunci când a fost mică, mami, a fost prinsă de câteva ori când încerca să bea apa de la lalele și a cam bătut-o străbunica cu lalele la șezut, până a jurat mămica, cu mâna pe inimă, că niciodată în viața, vieților ei… nu mai bea apa de la flori ! De aceea cred că i-a fost frică.

Fata care vinde flori – vis realizat

Și a avut dreptate! Până am făcut 15 ani vindeam toate florile din București. De la mic, la mare, oameni săraci sau de renume, toți cumpărau de la mine. Vindeam zeci sau chiar sute de buchete pe zi și mii de fire. Nu știu, aveam tradiția cu mine, cred! Gura mare, mânecile suflecate, basmaua prinsă, nod, în vârful capului și coșurile de flori pe umeri. Și o luăm așa, la pas, pe la biserici, cinematografe, restaurante și stații de autobuz – evitam cârciumele – și strigam, și întrebam, dar mai mult zici că boceam : ” îți dă păpușica o floare, vrei un buchet de la prințesă? „, majoritatea răspundeau cu ” da, frumoaso!; desigur, domniță! ”

De vedeai la răsăritul sau apusul soarelui, în depărtare, o siluetă subțirică ce purta pe cap un coș mare cu flori și în brațe alte flori sau alt coș, eu eram! Aveam de toate: brândușe, ghiocei, lalele, zambile, frezii, iriși, crini, trandafiri – vânduți în hârtie creponată, celofan sau pur și simplu. Dacă nu începeam să mă plimb și stăteam doar în florărie, tot le vindeam pe toate, de trebuia tata să se ducă la hală să ne mai aducă, de câteva ori pe zi.

Aveam atât de multe flori și comenzi încât am mai deschis alte florării, că rămăsesem doar cu una singură, între timp, prin urmare aveam nevoie și de o seră-depozit mai mare. Mult mai mare! Așa am ajuns să luăm iar legătura cu Frisomat, compania care ne-a făcut hala de acum 20 de ani, pentru a comanda ceea ce ne trebuie.

Frisomat – partenerul meu de încredere

După cum v-am spus, am fost la școală și îmi place foarte mult să citesc despre orice, inclusiv despre legi și oportunități de afaceri, așa că am decis ca proiectul halei metalice va fi făcut cu fonduri europene. Am studiat îndelung pașii, apoi am stabilit un plan de afaceri și am anexat bugetul pentru proiect. Pentru asta mă voi consulta și cu reprezentanții Frisomat pentru a lua cea mai bun decizie.

Doar că, față de activitatea mea de florăreasă, activitatea Frisomat include următoarele elemente:

• Folosirea de materie primă 100% reutilizabilă;
• Reducerea la minimum a pierderilor tehnologice și de producție prin procesul de pre-proiectare și prefabricare;
• Integrarea energiei regenerabile în activitate, fabrica fiind dotată cu panouri solare pe aproape toată suprafața acoperișului, producând astfel o parte importantă din necesarul de electricitate (în medie, aproximativ 67%);
• Optimizare integrală a transportului încă din etapa de proiectare;
• Proiectarea halelor metalice pentru a fi rezistente și durabile, cu costuri de mentenanță aproape zero pe durata de viață asigurată de 50 de ani.
• 50% din energia consumată pentru procesul de fabricare provine de la panouri solare.

A luat ființă în 1996, la Piatra Neamț, fiind o companie româno-belgiană. Firma mamă este Frisomat Belgia, înființată în Belgia în anul 1978, de Guy Somers, deține 14 filiale internaționale – Algeria, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Slovacia, Franța, Germania, Ungaria, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Olanda, Ucraina – și fabrici de producție în Belgia, Rusia și Brazilia. Frisomat activează în peste 100 de țări, în care a finalizat peste 35.000 de proiecte de hale metalice. Încă de la înființare, și-a propus să se diferențieze de ceilalți constructori naționali și internaționali.

Mămica a hotărât să apelăm tot la ei deoarece în toți acești ani au avut o calitate sustenabilă și au fost foarte atenți la detalii. Nu mă îndoiesc de siguranță, calitatea sau durabilitatea lor pentru că lucrăm împreună de 20 de ani. Și de 20 de ani au tradiția și inovația de partea lor! Ca și mine!

Sunt printre puținele companii de construcții din România care acoperă întreg ciclul constructiv: proiectează, produc, construiesc, și livrează hale metalice pentru multe tipuri de afaceri, hale pentru: market, complex, loc de joacă, cramă, săli de sport și… florărie! Hale agricole și industriale. Construcțiile Frisomat din oțel laminat la rece necesită cu 30% mai puțin oțel, fiind, cu toate acestea, solide și durabile, iar 50% din energia consumată provine de la panouri solare.

La început când le-am spus despre florărie, au spus că își amintesc de noi, că suntem printre primii lor clienți și că se bucură enorm să ne audă! Că pe vremea aceea abia apăreau pe piață, iar hala noastră era mare! Nu mă așteptam! Au construit, totuși, peste un milion de metri pătrați, pentru că sunt parteneri cu aproape 900 de antreprenori doar din România, exceptând alte țări! Să ne ții pe noi minte după cca. 1000 de hale construite, este chiar o onoare, cu atât mai mult să lucrăm împreună încă o dată!

Am moștenit talentul de florăreasă de care mă simt demnă! Nu l-am cumpărat și nu l-am închiriat de nicăieri…! Pur și simplu, mi l-am însușit și mi-e îndestulat! Știu totul despre flori, despre fiecare iubire, despre momentele în care ele trebuie să răsară în viața oricărei femei, încolțite în sufletul meu și născute în brațele bărbaților lor dragi! Toți acești oameni minunați nu mă slăvesc pe mine, ci, glorifică o întreagă istorie românească, o tradiție de familie!! Iar eu sunt foarte fericită că de generații întregi succesul și bogăția noastră a reprezentat beatitudinea lor! Ursita mea este să îi văd zâmbind!! Atunci sunt bogată! Și sunt bogată cu multe zâmbete!! Și mai sunt bogată cu ceva pentru că stabunica Otilia și mamaie Olga ar fi foarte mândre de mine și de Octavia. Octavia e mică acum, dar are aceeași măiestrie de Trandafiraș!! Dacă nu mă crezi, poți veni s-o vezi! Se-mplinește strada de vocea ei: ” Aiți iei Trandafilaș, din cel mai flumos olaș!!, Ia plentu mămica ta, cea mai male flolicea! ” Nu știu de unde le scoate, zău! Asta ajunge departe, ca moașă-sa Olimpia! Și nici nu a băut, încă, apă de la flori! Fata mea dragă… Trandafirașul meu!!!

Acest articol a fost scris pentru Superblog 2021