Sunt o femeie singură, independentă și hotărâtă să nu depind de niciun bărbat, nici măcar să bat un cui în perete…asta până ce acel cui s-a îndoit și ciocanul mi-a lovit degetele. Nu vă spun cum arăta mâna mea. În timp ce îmi bandajam degetele mă gândeam cum ar fi să trăim într-o lume fără metale, fără zgomotul produs de acestea. Apoi mă cert singură că fără metale nu aș putea face acea sală de sport pentru copiii cu dizabilități. Îmi doresc de ani de zile să fac acest lucru, dar lipsa banilor…asta-i altă poveste.
Uf, mă dureau atât de tare degetele încât m-am trezit la realitate. Visam cu ochii deschiși și eu. Am luat un analgezic și am adormit rapid. M-am trezit pe un drum de pământ care ducea nu știu unde. De o parte și de alta a drumului erau mici căsuțe din lemn ce păreau a fi cabane cochete.
Eram confuză, nu știam ce caut acolo și nu în patul meu. Deodată mi-e sete și mă opresc la prima fântână. Când să scot apa din fântână, pârghia, care era dintr-un lemn vechi legat de o frânghie uzată de timp se rupe. Nu înțelegeam cum acești oameni pot trai așa, ca niște primitivi.
Mă uitam la acel vas din lemn care seamănă cu o găleată cum se scufundă în apa din fântână. Nervoasă că nu pot să-mi potolesc setea, spun cu voce tare că oamenii ăștia nu știu să bată un cui.
-Tanti, ce este un cui? întreabă un băiețel care pare să nu aibă mai mult de 7 ani.
-Un cui este acea bucată de metal care are un capăt ascuțit…
-Tanti, ce este metal?
-Un metal este un element chimic cu o strălucire caracteristică, un bun conductor de căldură și electricitate, ductil și maleabil, în general solid la temperaturi obișnuite.
Băiatul se uită la mine foarte mirat. Expresia feței arăta că nu înțelegea nimic din ceea ce îi spuneam. Nu m-am obosit să-i mai explic și l-am întrebat unde locuiesc părinții lui. El arată spre o tânără care se apropie de noi. Era mama lui. Tânăra femeie mi-a cerut să fiu oaspetele lor. Am acceptat fără ezitare, îmi era sete, iar foamea deja se făcea auzită.
Am băut apă dintr-un vas de ceramică și apoi am servit mâncarea tot dintr-un vas de ceramică, tacâmurile erau din lemn. Cafea sau alte băuturi nu am văzut să consume. Între timp am aflat că femeia se numește Măriuca și că este văduvă. Nu mică mi-a fost mirarea să aflu că ei folosesc lemnul, ceramica și pieile de animale pentru tot ceea ce înseamnă casă și gospodărie.
Măriuca mi-a mai dezvăluit că pentru comunicarea la distanță ei folosesc „strigătul din deal”, localnicii se duc pe deal și strigă ca ceilalți să-i audă. Am aflat de la femeie anumite tradiții bizare dar și că îi este puțin greu de când soțul ei a murit de o „boală grea” iar casa mai are un pic și se dărâmă pentru că nu are cine să o ajute cu reparațiile.
La finalul discuției voiam să plec, însă Măriuca m-a invitat să petrec noaptea la ei deoarece îi face plăcere să mă găzduiască. Eram foarte obosită și doream să revin la normalitate, la durerea de la degete provocată de ciocan. Uitându-mă la căsuța din lemn a femeii, care se degradează am realizat că structura casei este șubredă deoarece nu are un suport metalic care să îi dea stabilitate. Am adormit cu gândul la hala metalică ce va deveni sala de sport pentru copiii cu dizabilități.
A doua zi m-am trezit în camera mea și foarte odihnită. M-am uitat la degete care prezentau semne de vindecare, voiam să fiu sigură că nu e încă un vis. Asta înseamnă că trebuie să-mi pun planul în aplicare și nu vreau să-mi mai doresc vreodată să trăiesc fără metale în jurul meu. Mă îngrozește ideea de a locui într-o casă ca cea a Măriucăi, care din lipsa unei susțineri metalice se degradează.
Imediat cum m-am dezmeticit l-am sunat pe cel mai bun prieten al meu și i-am povestit despre visul meu, dar și despre proiectul meu de suflet. La început a crezut că glumesc, apoi a înțeles că îmi doresc foarte mult această sală de gimnastică și că am nevoie de ajutorul lui. Trebuia să găsesc pe cineva care să proiecteze și să execute o hală metalică, eu nu știam cum să fac asta. Altă soluție nu aveam decât să apelez la el.
Este zodia leu, m-a ironizat un pic, de fel ironizează treburile serioase. Apoi m-a întrebat dacă am un teren al meu unde urmează să fie instalată hala și dacă am aparatura necesară pentru sală. I-am explicat că am terenul și o parte din bani pentru sală. Pentru restul banilor voi găsi soluții, poate chiar ajutor de la oamenii cu suflet mare. L-am făcut să înțeleagă că sunt foarte hotărâtă, nimic și nimeni nu mă va împiedica să realizez ceea ce mi-am propus.
Sala de sport – speranța copiilor cu dizabilități
Crearea unei săli de sport pentru copiii cu dizabilități a fost visul meu de ani de zile, dar nu s-a realizat niciodată. În România nu există prea multe astfel de spații pentru copiii cu mobilitate redusă, unele dintre ele sunt vechi, iar altele sunt prea scumpe pentru părinții copiilor. A apărut oportunitatea de a pune în practică acest vis folosind o sală de sport pe structură metalică. Ușor de zis, greu de făcut.
Pentru a se concretiza planul, prietenul meu mi-a recomandat Frisomat, o companie care a construit 992 de depozite metalice, cu o suprafață de peste 1.200.000 de metri pătrați, a devenit partenerul de încredere a 889 de antreprenori din România.
Pentru a-mi pune planul în aplicare, am studiat despre legile și oportunitățile de afaceri, așa că am decis ca proiectul halei metalice să se facă cu fonduri europene. Am studiat cu atenție pașii, apoi am stabilit un plan de afaceri și am anexat bugetul proiectului. Pentru asta m-am consultat și cu reprezentanții Frisomat pentru a lua cea mai bună decizie.
Frisomat – un partener de încredere
Despre Frisomat vă pot spune că a luat ființă în 1996, la Piatra Neamț, fiind o companie româno-belgiană. Firma mamă este Frisomat Belgia, înființată în Belgia în anul 1978, de Guy Somers, deține 14 filiale internaționale – Algeria, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Slovacia, Franța, Germania, Ungaria, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Olanda, Ucraina – și fabrici de producție în Belgia, Rusia și Brazilia. Frisomat activează în peste 100 de țări, în care a finalizat peste 35.000 de proiecte de hale metalice. Încă de la înființare, și-a propus să se diferențieze de ceilalți constructori naționali și internaționali.
Activitatea Frisomat include următoarele elemente:
- Folosirea de materie primă 100% reutilizabilă;
- Reducerea la minimum a pierderilor tehnologice și de producție prin procesul de pre-proiectare și prefabricare;
- Integrarea energiei regenerabile, fabrica fiind dotată cu panouri solare pe aproape toată suprafața acoperișului, producând astfel o parte importantă din necesarul de electricitate (în medie, aproximativ 67%);
- Optimizare integrală a transportului încă din etapa de proiectare;
- Proiectarea halelor metalice pentru a fi rezistente și durabile, cu costuri de mentenanță aproape zero pe durata de viață asigurată de 50 de ani;
- Halele sunt ușor de transportat;
- Timp mediu de construcție 3-5 săptămâni;
- Halele pot fi utile temporar, permanent sau cu posibilitate de relocare.
Sunt printre puținele companii de construcții din România care acoperă întreg ciclul constructiv: proiectează, produc, construiesc, și livrează hale metalice pentru multe tipuri de afaceri. Construcțiile lor sunt din oțel laminat la rece necesită cu 30% mai puțin oțel, fiind, cu toate acestea, solide și durabile, iar 50% din energia consumată provine de la panouri solare. Un lucru foarte important! Specialiștii Frisomat găsesc soluții pentru orice tip de sol. Fundația halei va fi adaptată în funcție de locul unde aceasta va fi amplasată.
Un vis împlinit
Acum, după ce toate acestea s-au întâmplat v-am povestit cum a început cu Frisomat, un capitol din viața mea. Ce a urmat apoi nu e greu de ghicit. De la proiectare pană la montare a durat cam jur de 3 săptămâni. În tot acest timp, am bătut la uși, am trimis e-mailuri ca să mobilizez oamenii să mă ajute să dotez sala de sport cu cele necesare unei săli de gimnastică pentru copiii cu dizabilități.
Mi-am dorit să creez această sală de gimnastică deoarece mă interesează bunăstarea copiilor cu mobilitate redusă. Aici ei vor avea la dispoziție o varietate de aparate de sport special concepute ca pentru ei să facă gimnastică în siguranță și în libertate absolută indiferent dacă abilitățile lor motorii sunt limitate.
Motivul principal pentru mi-am dorit să creez o asemenea sală de sport a fost chiar dizabilitatea mea. În copilăria mea nu a existat niciodată o sală de sport pentru copiii cu probleme fizice, decât cele de la stațiunile de bază cu o aparatură mult prea depășită de nevoile motrice.
Tu ce proiecte ai avea cu o hală metalica?
Articol scris pentru a unsprezecea probă de la Superblog 2022, probă sponsorizată de Frisomat
[…] Un vis împlinit cu Frisomat reușit […]