Pe urmele credinței în Neamț: Mănăstirea Bistrița

După ce am plecat de la Mănăstirea Almaș, am mers la Mănăstirea Bistrița, o mănăstire plină de istorie. Am vizitat această mănăstire pentru prima dată în 2005. În 2020 mi-am dorit sa o vizitez din nou. Era sfârșitul lunii august și se apropia seara iar noi eram contra timp. Știam că pe drumul dintre Piatra Neamț și Cheile Bicazului există câteva mănăstiri străvechi, așa că am decis cu această ocazie să vizităm Mănăstirea Bistrița.

Mănăstirea este situată foarte aproape de Piatra Neamț, la doar 7-8 km de centrul orașului și la mai puțin de 2 km de DN 15, accesul la mănăstire este semnalizat.

Mănăstirea a fost ctitorită în primul deceniu al anului 1400 de Alexandru cel Bun. Lăcașul de cult este înconjurat de ziduri de piatră sub bolta unui turn de acces construit de Petru Rareș. Actuala biserică a mănăstirii a fost ctitorită de Alexandru Lăpușneanu în 1554, conform inscripției de sub stema moldovenească, pe peretele sudic.

Mănăstirea Bistrița păstrează icoana Sfintei Ana, icoana făcătoare de minuni. Din cauza restricțiilor nu am intrat în biserică, dar când am ajuns acasă m-am uitat printre fotografiile vechi și în timp ce mă uitam la fotografiile cu această icoană am simțit că sunt acolo, în biserică, în fața icoanei Sfintei Ana.

Scurtă istorie a mănăstirii

Mănăstirea Bistrița din județul Neamț este situată în orașul Bistrița, comuna Alexandru cel Bun și a fost construită înainte de 1407 (prima certificare documentară) de către domnitorul Alexandru cel Bun al Moldovei (1400-1432). În 1498, Ștefan cel Mare a construit o clopotniță, cu o capelă, dedicată Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de Suceava, cu o frescă de mare valoare artistică și iconografică, care se păstrează până în prezent. În 1546, Petru Rareș a renovat mănăstirea și a ridicat un zid în jurul ei. El i-a dat și satul Mojeștii cu toate veniturile pe care le-a produs. În 1554, Alexandru Lăpușneanu a renovat complet mănăstirea.

Mănăstirea Bistrița este locul în care a fost creat unul dintre cele mai vechi monumente ale culturii medievale românești: Pomelnicul de la Bistrița. Acest pomelnic oferă cele mai interesante fapte despre începutul voievodatului și istoria bisericii din Moldova.

Alexandru cel Bun a donat mănăstirii icoana Sfintei Ana. Despre icoana Sfintei Ana se spune că este una dintre cele mai vechi icoane ale voievodatului din România.

Între 1967 și 1984, în Bistrița au fost efectuate ample lucrări de restaurare generală, în urma cărora Mănăstirea Bistrița și-a recăpătat o mare parte din înfățișarea de odinioară.

Dacă doriți să faceți o vizită virtuală la Mănăstirea Bistrița, o puteți face accesând clipul atașat mai jos.

Puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol, condiția este să precizati şi inseraţi vizibil link-ul articolului.