Pe urmele credinței în Buzău: Mănăstirea Ciolanu

0

Așa cum v-am spus acum ceva timp, Mănăstirea Pângărați a fost ultima mănăstire vizitată în județul Neamț, dar și ultima din zona Moldovei. La sfârșitul pelerinajului, întrucât era toamna, am ales ca ultima mănăstire vizitată ​​în 2020 să fie una în zona Munteniei. Mama mea și-a dorit foarte mult să viziteze Mănăstirea Ciolanu din județul Buzău.

Odată ajunși în interiorul mănăstirii am rămas impresionați de curățenia și ordinea care domnesc peste tot, acest fapt întărind senzația de misticitate pe care o ai atunci când vizitezi un așezământ monahal. Complexul monahal de la Ciolanul este format din două biserici, dintre care prima este cea mai veche biserică, închinată Sfântului Mucenic Gheorghe, a fost construită în 1589. A doua biserică a fost construită de episcopul Chesarie de Buzău în 1828.

La mijlocul distanței dintre cele două biserici se află un tei imens și spectaculos. Biserica veche este înconjurată de brazi foarte înalți, unii dintre ei la fel de înalți ca turnurile lor. Aici găsim și un muzeu unde am admirat icoane, unele pictate de Gheorghe Tatatarescu în 1886, obiecte de cult și îmbrăcăminte religioasă.

Între ani 1820-1830 au fost aduse la Ciolanul mai multe moaște aparținând unor sfinți precum: Sf. Mucenic Gheorghe, Sf Mucenic Pantelimon, Sf. Ignatie, Cuvioasa Parascheva. Denumirea Mănăstirii provine de la numele dealului pe care a fost ridicată: Dealul Ciolanu. Ansamblul monahal este unul de călugări. Hramul Mănăstirii Ciolanu este Adormirea Maicii Domnului.

Intrarea în mănăstire este străjuită de o poartă frumos sculptata în lemn, după cum se poate vedea și în fotografii. Curtea și clădirile mănăstirii au un aspect îngrijit, iar iarba verde cu flori multicolore creează un sentiment de relaxare și satisfacție sufletească. Tot în curte se află un mic cimitir unde se odihnesc personalități ale spiritualității românești.

Noi am ajuns într-o zi de duminica, era slujbă. Undeva în dreapta bisericii mari era amenajat un altar de vară. Acolo am găsit un loc minunat și special, unde nu poți să nu descoperi pacea de care ai nevoie, sau bucuria de a împlini dorința de a fi acolo.

Tabăra de sculptura Măgura

La plecare ne-am oprit la tabăra de sculptură Măgura, o zonă vastă de câteva hectare, unde pot fi găsite 256 de lucrări sculptate de diverși artiști între 1970 și 1985. Ma documentasem deja despre această tabără, doar că în acea duminică era închisă și am luat câteva cadre prin gard.

Din documentările mele am aflat că și numărul de 256 de lucrări are o explicație foarte exactă, fiind rezultatul a 16 ediții ale taberei, în care au fost executate 16 lucrări, dorind astfel să reprezinte cele 16 secole de atestare documentară ale Buzăului (376 – 1976). 16 x 16 = 256.

Scurt istoric al mănăstirii

Mănăstirea Ciolanu este o mănăstire de călugări creștini ortodocși din județul Buzău, România, localizată în imediata apropiere a Taberei de Sculptură de la Măgura, pe versantul sudic al dealului Ciolanu, către pârâul Nișcov. Mănăstirea este atestată din secolul al XVI-lea.

Unele surse o indică drept ctitor pe Doamna Neaga, soția domnitorului Mihnea Turcitul, la 1590, pe baza unei inscripții din 1857. Alte surse indică pe boierii Dumitru Ciolanu din Transilvania, Radu și Dragomir Sorescu din Vernești, la 1568, pe baza documentelor legate de biserica veche, una de dimensiuni modeste, considerată puțin probabil a fi o ctitorie domnească. Biserica din vale datează din 1828, clădită fiind de episcopul Chesarie al Buzăului. Mănăstirea a fost reconstruită în 1862 după ce, în 1855, a fost distrusă de un incendiu. Anul 1766 este păstrat în arhivele mănăstirii ca reperul cronologic ultim al Evului Mediu, atunci când mănăstirea beneficiază de un tardiv hrisov domnesc.

Intrarea sobră, impozantă, căsuțele care formează incinta mănăstirii, biserica mare, cimitirul în miniatura și liniștea formează un tot unitar.

Dacă doriți să faceți un tur virtual al mănăstirii, puteți face accesând videoclipul de mai jos

Orice upload al acestor fotografii este interzis fără citarea sursei.
Puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol, condiția este să precizați și inserați vizibil link-ul articolului

Lasă un răspuns