Anul trecut perioada micilor evadări prin țară s-a încheiat octombrie odată cu ultimul obiectiv turistic vizitat, Vulcanii Noroioși, însoțiți de unchiul și verii mei. Anul acesta călătoriile prin țară au început cu același unchi, aceiași veri și ni s-a alăturat și mătușa care era în concediu.
Am hotărât să ne îndreptăm către Bucovina pentru a descoperi Cetatea Sucevei. Plecarea s-a făcut dis de dimineață, într-o zi nu prea călduroasă de primăvară, cu bagajele pregătite și mult entuziasm. Drumul spre Bucovina a fost lung, dar a fost plin de peisaje pitorești și peisaje frumoase. Ne-am oprit în mai multe locuri pitorești pe drum pentru a ne odihni și pentru a admira frumusețea naturii.
Cetatea de Scaun a Sucevei este considerată un adevărat monument al istoriei românilor, fiind recunoscută ca un important punct de apărare în fața invaziilor turcești. Ea a fost locul unde domnitorii Moldovei își aveau reședința și locul în care se luau deciziile importante pentru țară.
După câteva ore de condus, am ajuns în Suceava. Am parcurs rapid distanța dintre centrul orașului și Cetatea Sucevei, care se afla la o mică distanță de acesta. Cetatea era impresionantă, cu zidurile sale înalte și robuste. Am intrat pe poarta principală și am început să explorăm interiorul fortăreței.
I-am spus verișoarei mele că mi-ar plăcea să fotografiez și să filmez în cetate, dar nu pot face acest lucru din cauza dizabilității mele. Am încredere în abilitățile ei de a manevra telefonul pentru a realiza poze și filmări, așa că i-am dat telefonul meu. Ea s-a ocupat de fotografiat și filmat, iar eu am putut să mă bucur de frumusețea locului și să mă concentrez pe exprimarea mea artistică în alte moduri.
Este una dintre cele mai importante și bine păstrate fortărețe medievale din România. Am început vizita noastră în incinta cetății, mergând pe zidurile înalte și admirând priveliștea panoramică. Cetatea Sucevei domină întregul oraș și îți oferă o privire de ansamblu asupra istoriei și arhitecturii medievale.
Am ajuns și în sala de arme, unde am văzut o colecție impresionantă de arme, armuri și echipamente de luptă. Unul dintre momentele mele preferate a fost când am intrat în sala despre istoria cetății, unde am fost transportat în timp prin intermediul efectelor speciale. Am văzut scene reprezentând evenimente importante din istoria cetății și am înțeles cum s-a dezvoltat și cum a fost implicată în conflictele și luptele timpurilor medievale.
Ansamblul arhitectonic medieval, alcătuit din castel şi ziduri de apărare construită la sfârşitul secolului al XIV-lea în apropierea oraşului medieval Suceava, a fost principala reședință a domnilor Moldovei timp de aproape 200 de ani, astăzi un monument istoric de nivel naţional.
Cetatea de Scaun a Sucevei este una dintre cele mai importante și bine păstrate fortărețe medievale din România. Am explorat camerele și mi-a plăcut efectele speciale care au redau istoria cetății. Nu mi-a plăcut că acele camere erau prea goale, ar trebui să se pună accent și pe mobilarea lor, nu doar pe proiectoare.
Cu ajutorul exponatelor și al informațiilor furnizate, am pătruns în trecutul bogat al Moldovei și să am înțeles mai bine influențele culturale și politice care au marcat această regiune. Am simțit cum cetatea te atrage prin frumusețea sa și te cufundă într-o atmosferă plină de istorie și legendă.
După ce am explorat toate colțurile cetății, am coborât pe străzile medievale din Suceava și am ajuns la Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou, un important obiectiv turistic din ora. Am vizitat biserica și am ascultat povestirile despre sfântul Ioan cel Nou, care a trăit și a fost îngropat în mănăstire. Despre mănăstire voi scrie în articolul următor
În concluzie, vizita la Cetatea Suceava a fost o experiență cu totul specială pentru mine. Este un loc ce merită vizitat de către orice pasionat de istorie sau de călătorii în căutarea autenticității. Cu siguranță, păstrătoarea tainelor istoriei va rămâne în memoria oricărui turist care o vizitează. Ce anume m-a impresionat puteți vedea în clipul de mai jos.
Orice upload al acestor fotografii este interzis fără citarea sursei.
Puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol, condiția este să precizați și inserați vizibil link-ul articolului.
