Pe urmele credinței în Prahova: Mănăstirea Sinaia

0

Dacă tot am fost pe urmele istoriei la Castelele Peleș și Pelișor, am decis să facem o și evadare pe urmele credinței și am ales o mănăstire emblematică pentru Stațiunea Sinaia, este vorba despre Mănăstirea Sinaia, prima construcție apărută în zona actualei așezări (sec. XVII-ea).

Mănăstirea Sinaia se află într-un mediu natural minunat, motiv pentru care este cunoscută sub numele de „Catedrala Carpaților”, nu este un simplu lăcaș de cult, ci identitatea istorică a orașului Sinaia. Ctitorul acestui loc sfânt este Mihai Cantacuzino, un boier cu funcții importante în armata Țării Românești. Împreună cu familia sa, a făcut un pelerinaj la locurile sfinte ale Ierusalimului și la Mănăstirea Sfânta Ecaterina a Muntelui Sinai, un munte pe care, conform Bibliei, Moise a primit Tăblițele Legii cu cele Zece Porunci. Hramul bisericii este Adormirea Maicii Domnului.

Pe locul actualei mănăstiri era un loc pustiu și anevoios, ceea ce le permitea călugărilor un mediu propice rugăciunii. Se spune că un călugăr de la Schitul Sfântul Nicolae, în urma rugăciunilor zilnice, a fost martor la o minune. Dezvăluind visul pe care l-a avut, el a fost instruit să meargă la Schitul Lespezi pentru a-și mărturisi viziunea starețului de acolo. Circumstanțele au făcut ca acesta să fie în schitul unde spătarul Mihail Cantacuzino, vărul domnitorului Șerban Cantacuzino, plănuia deja să construiască o mănăstire undeva în munții Țării Românești, tocmai revenind de la mănăstirea Sf. Ecaterina de la poalele Muntelui Sinai. Acesta auzind de visul călugărului, și-a exprimat dorința de a merge să vadă locul. A fost fermecat de frumusețea locului și a decis să construiască o mănăstire. De aceea a numit-o Sinaia, și a dedicat-o Sfintei Fecioară Maria.

Biserica veche, „Adormirea Maicii Domnului”, de dimensiuni reduse, a fost construită în stil brâncovenesc, cu coloane sculptate, împodobită cu motive florale și vegetale. Ramele ferestrelor, precum și ușa principală sunt decorate în același stil. Pe lângă pronaos, naos și altar, biserica are un pridvor deschis susținut de coloane sculptate. În dreapta intrării este Moise cu tăblițele Legii, iar în stânga este fratele său, Aaron, cu nuiaua înverzită. În mijloc puteți vedea stema familiei Cantacuzino, cu vulturul bicefal având în gheare sceptrul și crucea, însemnele imperiale ale puterii. Pictura în ulei în stil neobizantin a fost executată pe fond de aur mozaicat

Biserica nouă este închinată Sfintei Treimi și a fost construită din piatră și cărămidă între anii 1842-1846, prin stăruința călugărilor care trăiau în aceste locuri. Podeaua marii biserici este din marmură (mozaic), realizată de cunoscutul sculptor bucureștean Oscar Spaethe. Este prima biserică și mănăstire ortodoxă electrificată din România.

Am ajuns la mănăstire, după ce am parcat mașina în parcarea din fața mănăstirii, am intrat în curtea interioară a acesteia. Intrarea în curte se face trecând pe sub o poartă de lemn. De la intrarea în curtea mănăstirii, frumusețea locului îți taie răsuflarea. Nu am putut face multe fotografii din cauza numărului mare de oameni care se aflau atât în ​​curte, cât și în biserică. Sinaia este o stațiune montană renumită și este normal să fie mulți oameni.

Într-o capelă, se află mormântul lui Take Ionescu, fost prim-ministru al României și susținător al unificării României. Alături de sarcofagul lui Tache Ionescu se găsește bustul soției acestuia, Adina.

Scurt istoric

În ziarul Tribuna Poporului, anul VII, nr 99, 17 iunie 1903, ce apărea la Arad, se publica următoarea informație:

„Mănăstirea Sinaia a fost zidită la 1695 de marele spătar Mihai Cantacuzino, fiul postelnicului Constantin, și numită de Dositei, Patriarhul Ierusalimulul, „Mănăstirea Buceagul”. Numirea de Sinaia a dat-o mănăstirei spătarul Cantacuzino, după cum se vede din „actul de fondațiune”: „Am zidit din temelie și am înălțat un schițișor, numindu-se Sinaia, după asemănarea Sinaiei cei mari și după-cum arată și Patriarchul Țarigradului Gavriil (1702), pe care Sinaia au numit-o bine făcând, îndemnându-se de multă dragoste și cucernicie ce avea către sfântul și de Dumnezeu umblatul muntele Sinaiei”.

Pentru pelerinii care vin să viziteze Perla Carpaților, stațiunea montană Sinaia, cel puțin trei obiective merită întreaga atenție: Munții Bucegi, Castelul Peleș și Mănăstirea Ortodoxă Sinaia. Mănăstirea Sinaia, supranumită „Catedrala Carpaților”, situată într-un cadru natural feeric, datează din secolul al XVII-lea și reprezintă identitatea istorică a orașului, fiind prima construcție pe acest teritoriu. Fondatorul Mănăstirii Sinaia este spătarul Mihai Cantacuzino care împreună cu mama sa, Elena și cu sora sa Stanca, a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte (Ierusalim, Nazaret etc.), ajungând cu această ocazie la Muntele Sinai unde s-a rugat în Mănăstirea Sfânta Ecaterina. Impresionat de cea ce a văzut, s-a hotărât ca la întoarcerea în Țara Românească să construiască în munții românești și să închine Sfintei Fecioare Maria, o mănăstire care să poarte numele Muntelui Sinai și aceasta este Mănăstirea Sinaia. Importanța Muntelui Sinai ține de istorie și tradiția biblică, aici Moise primind tablele legii cu cele zece porunci.

Mănăstirea Sinaia are de asemenea un frumos paraclis, care datează din aceeași perioadă – 1695. Paraclisul este o mică biserică, o capelă, specifică mănăstirilor și reședințelor episcopale sau mitropolitane unde se desfășoară slujbe zilnice. Arhitectura sa joasă, precum și pictura sa originală înnegrită de trecerea timpului, creează fiorul religios al catacombelor primelor secole ale creștinismului. În cea ce privește mesajul dogmatic și istoric al picturii se cuvine menționată originalitatea sa, mai ales în pronaos unde, asemenea unor clișee de film, sunt prezentate ultimele momente din viața pământească a Mântuitorului Iisus Hristos:

  • Trădarea lui Iuda;
  • Prinderea lui Iisus în Grădina Ghetsimani;
  • Judecata lui Iisus de către cei doi judecători ai Sinedriului evreiesc, Ana și Caiafa;
  • Judecarea și condamnarea la moarte de către guvernatorul roman Pontiu Pilat;
  • Biciuirea;
  • Drumul Crucii către Golgota Răstignirii;
  • Răstignirea între cei doi tâlhari.

Sursa informații: Wikipedia

Orice încărcare a acestor fotografii este interzisă fără citarea sursei.
Puteți prelua maximum 500 de caractere din acest articol, condiția este să specificați și să inserați vizibil linkul articolului

Lasă un răspuns